Magazin

Inaltarea Sfintei Cruci, traditii – obiceiuri. Ce NU trebuie sa mananci

Publicat: 13 sept. 2019
1

Inaltarea Sfintei Cruci este praznuita pe 14 septembrie, fiind una dintre cele mai vechi sarbatori inchinata cinstirii lemnului sfant. Cunoscuta in popor ca   Ziua Crucii, aceasta sarbatoare, marcheaza inceputul toamnei si este plina de traditii si obiceiuri populare. In aceasta zi sarbatorim amintirea a doua evenimente deosebite din istoria Sfintei Cruci:
– Aflarea Crucii pe care a fost rastignit Mantuitorul si inaltarea ei solemna in fata poporului de catre episcopul Macarie al Ierusalimului, in ziua de 14 septembrie a anului 335.
– Aducerea Sfintei Cruci de la persii pagani, in anul 629, in vremea imparatului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste in biserica Sfantului Mormant  din Ierusalim.

Nasterea Maicii Domnului, sarbatorita intr-un mod deosebit la Biserica Sf. Mc. Iulian din Tars din Campusul Tudor Vladimirescu

Sarbatoare aminteste de un moment semnificativ din viata Sfintilor Imparati Constantin si Elena: in ajunul luptei cu Maxentiu, un dusman al crestinilor (307-312), imparatul Constantin a avut o viziune: in plina zi, pe cer a aparut o cruce formata din stele, cu inscriptia "Prin acest semn vei invinge". Imparatul a invins, iar mama lui, dupa izbanda, a poruncit sa fie gasita Sfanta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota. Pentru a afla care a fost crucea pe care a fost rastignit Mantuitorul si care sunt crucile celor doi talhari rastigniti odata cu Hristos, patriarhul Macarie le-a spus sa atinga pe rand crucile de o femeie moarta. Femeia a inviat in momentul in care a fost atinsa de cea de-a treia cruce, cea pe care a fost rastignit Mantuitorul. Dupa aceasta minune, Patriarhul a poruncit inaltarea Sfintei Cruci la un loc inalt, de unde sa o poata vedea tot poporul.

Inaltarea  Sfintei Cruci este singura cu post aspru si rugaciune pentru vindecarea sufletului si a trupului. "Unind cele trei degete marturisim credinta noastra in Sfanta Treime, Dumnezeu este Unul in Fiinta, dar Intreit in Persoane intr-o Unitate deplina. Insemnand fruntea cu semnul crucii spunem in numele Tatalui, adica il marturisim pe Dumnezeu Tatal ca principiu, asa cum fruntea este lacasul mintii, tot asa si Dumnezeu Tatal este principiu in Sfanta Treime. Dar Dumnezeu Tatal a trimis pe Fiul in lume din iubire, insemnam apoi inima care estre lacasul iubirii, coborarea aceasta exprima tocmai actul Intruparii. Mantuitorul a venit in lume ne-a mantuit, apoi S-a inaltat la ceruri si a sezut de-a dreapta Tatalui, de aceea noi insemnam umarul drept, nu umarul stang. Dumnezeu Tatal (Mitropolitul Ardealului a rostit aceste cuvinte insemnandu-se cu semnul sfintei cruci, ducand mana la frunte – n.r.) trimitand pe Fiul in lume care ne-a mantuit (ducand mana in jos), Fiul S-a inaltat la ceruri si a sezut de-a dreapta lui Dumnezeu Tatal (ducand mana la umarul drept) si a biruit pe vrajmasi (ducand mana la umarul stang). Lasam mana in jos si spunem Amin, adica asa sa fie. Duhul Sfant ne pecetluieste noua umerii nostri care este semnul puterii", spune  IPS Parinte Laurentiu, Mitropolitul Ardealului.

Traditii si obiceiuri
In popor, aceasta sarbatoare se mai numeste si Ziua Crucii si este considerata data ce vesteste sfarsitul verii si inceputul toamnei. Conform traditiei populare, de ziua Crucii se inchide pamantul, care ia cu sine insectele, reptilele si plantele ce au fost lasate la lumina in primavara.

In aceasta zi, preotul sfinteste via si butoaiele de vin, pentru ca si in viitor gospodarul sa se bucure de o recolta bogata. Strugurii din ultima tufa de vie nu trebuie culesi astazi. Ei trebuie pastrati ca ofranda pentru pasarile cerului si de aceea se numesc, in limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu. in serile culesului, podgorenii fac focuri din vita uscata, in jurul carora petrec cu mancare, bautura si muzica.

Pe 14 septembrie, la biserica se sfintesc busuiocul, menta, maghiranul si cimbru, considerate plante magice. Acestea ii apara pe credinciosi de diverse boli, dar vegheaza si asupra pasarilor si animalelor din ograda. Monedele sfintite in aceasta zi, pastrate in portofel, alaturi de o cruciulita aduc belsug si spor in munca.

In popor se crede ca in aceasta zi serpii si alte reptile incep sa mearga in ascunzisurile subterane, unde vor hiberna pana in primavara urmatoare. In mediul rural, oamenii inca mai cred faptul ca serpii, inainte de a se retrage, obisnuiesc sa se stranga mai multi la un loc, se incolacesc si formeaza o margica numita „piatra nestemata", folosita pentru vindecarea tuturor bolilor. De asemenea, se spune ca nu este bine sa se manance usturoi, nuci, prune, alimente al caror miez se aseamana cu crucea.





Adauga un comentariu