News Flash:

Incredibil! Drama unei cameriste dintr-un hotel de lux din Iasi. A fost batuta si abandonata, dar acum vrea sa o priveasca direct in ochi pe cea care i-a hotarat soarta - FOTO, VIDEO

17 Aprilie 2019
5172 Vizualizari | 7 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7607 RON (0.0000)
USD: 4.2327 RON (0.0000)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Geanina Luchian

• Si-a cautat parintii toata viata • Imediat dupa nastere, a fost abandonata in spital • Si-a distrus copilaria intr-un centru de plasament • Isi cauta parintii si spera sa fie in viata • Stie doar ca are sapte frati si isi doreste sa-i cunoasca • Traieste singura si se intreaba cand va primi vesti de la familia sa

Copilaria simbolizeaza pentru multi dintre noi apogeul fericirii. Este perioada la care ne intoarcem mereu cu gandul atunci cand viata pare sa nu mai prinda sens. Este perioada in care petrecem timp cu bunicii la gura sobei, ascultand povesti interminabile despre printi si printese, este perioada in care ne bucuram de imbratisarile calde ale parintilor, de jucariile gasite sub brad in noaptea de Craciun, de atentia nesfarsita din partea tuturor celor care ne iubesc si ne ocrotesc.

Unii dintre noi au fost indeajuns de norocosi pentru a picta in suflete un tablou nepretuit al copilariei, dar altii, din nefericire, nu au avut aceasta sansa.

In locul povestilor citite de bunici inainte de culcare, acestia au fost batuti, in locul imbratisarilor parintilor, au primit respingeri si cuvinte jignitoare, in loc de jucariile de sub brad, au asteptat mai degraba o bucata de paine, in loc de atentie si ocrotire din partea adultilor, au fost aruncati in intuneric, intr-un intuneric care avea sa ii marcheze pe viata.

Asa incepe si povestea de viata a Geaninei Luchian. Isi aminteste cu groaza de primele amintiri din copilaria sa. S-a trezit intr-o casa de copii cu intrebarea "Cine sunt si de ce sunt inconjurata de atat de multi copii?".

Durerea sa a inceput in momentul in care a descoperit ca viata ei nu seamana cu cea prezentata in basme si povesti. Nu ii spusese nimeni ca trebuie sa aiba parinti, nu ii aratase nimeni cum arata o familie si nu o facuse nimeni sa se simta iubita. Era doar ea, intre zidurile inalte ale unui orfelinat, inconjurata de copii nefericiti care se intrebau de ce sunt acolo. Viata ei nu era nici pe departe desprinsa din poveste. Geanina Luchian are astazi 40 de ani si locuieste in Iasi. Lucreaza de patru ani si jumatate pe un post pe care si l-a dorit cu ardoare. Este camerista la unul dintre cele mai mari hoteluri din Iasi si este mandra ca a ajuns pana acolo. Astazi, la o varsta la care femeile se gandesc la propriii copii, ea se gandeste la propriii parinti. Striga cu ardoare ca vrea doar sa ii vada si sa ii cunoasca.

Abandonata de la nastere

Geanina s-a nascut in ziua a opta a lunii septembrie, anul 1978, in comuna Raducaneni, judetul Iasi, din parintii Luchian Constantin si Spinu Sorina Maria. Inca de la nastere, aceasta a avut nesansa de a fi lasata in maternitate, in speranta ca va fi preluata de autoritati sau de o familie cu suflet mare. Ceea ce ii rezervase, insa, viata nu avea sa fie nici pe departe ceea ce si-ar fi dorit.

"Nu am stiut ce inseamna sa fii la orfelinat. Acolo m-am trezit si acolo am invatat ce e viata. Nu a fost o viata deloc usoara. Ma intrebam mereu cine sunt parintii mei, de ce nu sunt cu mine si de ce nu vin sa ma vada. Am fost internata in «Leaganul de copii» Comanesti in anul 1979, dupa care, in anul 1981, am fost transferata la Casa de copii prescolari Bogdanesti - Iasi, ca mai apoi sa fiu trimisa la Scoala Speciala «C.A. Rosseti» - Iasi, din 1986 pana la finalizarea clasei a 11-a. Cand aveam 14 ani, cei de la orfelinat m-au trimis la bunica mea care m-a tinut doar o zi, dupa care m-a dat afara. O intrebasem despre familia mea, iar ea nu a dorit sa-mi raspunda. Tot atunci aflasem unde locuia tatal meu si am mers sa-l rog sa imi faca buletin pe Iasi, dar am fost intampinata de actuala lui sotie care mi-a spus ca daca mai vin pe la usa lor, voi avea de suferit. Si asa am pierdut contactul si cu tatal meu. Fratii nu am avut sansa sa ii cunosc vreodata. Stiu doar ca mai am sapte frati. Imi dorec sa ii cunosc, atat! ", spune Geanina Luchian.

Viata de calvar

Geanina povesteste ca nu a avut o copilarie prea fericita. Desi suferea ca nu are o familie care sa-i poarte de grija, asta nu a induiosat chipurile incruntate ale pedagogilor sai, care seara, inainte de culcare, ii bateau cu bestialitate pe copii, amenintandu-i ca in cazul in care directorul va afla, vor fi batuti si mai tare. "Imi amintesc o viata grea. Ne bateau tare cu papucii ori cu ce mai apucau. Ne amenintau ca daca directorul va afla, va fi vai si amar de noi. Ne era frica. Ne punea sa ne dezbracam si ne batea pe spate pentru a nu fi vizibil pentru ceilalti, atunci cand suntem imbracati. Ne batea ca nu mancam tot sau ca vorbeam sau ca nu ne culcam cand voiau ei. Ne batea seara ca sa nu auda nimeni. Eram chinuiti tare. Ii enervam ca intrebam mereu unde sunt parintii mei", adauga Geanina.

Povestile desprinse parca dintr-un film de groaza, care au loc in unele case de copii, nu sunt o noutate. Geanina a simtit, din pacate, pe propria piele cum este sa nu apartii unei familii, cum este sa ai intrebari si sa nu ai cui sa le adresezi, cum este sa te culci in fiecare zi cu speranta ca poate maine mama va veni sa te vada, sa te imbratiseze si sa te salveze din chin. Dupa ce a terminat clasa a 11-a, Geanina a plecat sa munceasca in Italia, unde viata nu i-a fost usoara. A lucrat doar opt luni, dupa care a revenit in tara, unde a lucrat ca menajera.

"Va implor sa ma cautati"

La varsta de 40 de ani, Geanina viseaza in fiecare zi sa isi revada parintii. Isi plange durerea in singuratate si asteapta parca un miracol sa o salveze din suferinta care o chinuie fara sfarsit. "Am un mesaj pentru parintii mei: Va rog din suflet, veniti sa ma vedeti oriunde ati fi. Nu imi doresc decat sa va vad. Familia pentru mine este cel mai important lucru pe pamant. Va rog! Fiti macar acum alaturi de mine. Stiu ca poate va pare rau ca m-ati dat la casa de copii, asta nu mai conteaza acum. Viata este scurta pentru noi toti, asa ca nu vreau sa o pierdem si sa ramanem despartiti. Va iubesc pe toti, pe parintii si fratii mei. Am trait o viata grea, plina de suferinte. Dar asta nu m-a daramat, asta m-a ajutat sa devin cine sunt astazi. Sunt o persoana cu care va puteti mandri oriunde. Simt in adancul sufletului meu ca si voi vreti sa ma vedeti. Poate viata nu a fost foarte buna nici cu voi, de aceea m-ati abandonat. Astept sa va vad. Va implor sa ma cautati!", incheie Geanina, cu ochii inundati de lacrimi.

Mii de copii trec prin situatia nefericita a Geaninei. S-au scris nenumarate reportaje despre copiii abandonati in spitale sau in centre de plasament, dar putine dintre acestea au avut un final fericit. Haideti sa facem povestea Geaninei Luchian cunoscuta si poate va ajunge la urechile parintilor ei.

In cazul in care povestea va suna cunoscut sau ii cunoasteti pe parinti, puteti lua legatura cu Geanina prin intermediul cotidianului BUNA ZIUA IASI.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

Galerie Foto

geanina_luchian_1_

Galerie Video


poveste geanina luchian luchian constantin spinu mama sorina maria
Distribuie:  

Realitatea.net

RomaniaTV.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (7)

cetatean  | #697605
adreseazate in scris cu toate datele pe care le ai despre parintii tai la directia evidente persoane de la mall tudor v .eventual mergi si in audienta la director.cauta arhiva caselor de copii/ mai poti incerca la primaria raducaneni/va fi usor daca mai ai frati sa gasesti un fir.din 7 frati este imposibil sa nu fie unul sensibil sa fie un inceput de cunoastere a familiei din care faci si tu parte.scrie o carte despre viata ta asa cu tot ce ti sa intamplat urat groaznic ......dar cu speranta ca vei razbi sa traieste asa cum ai dorit.sa scrii o carte reala cu date nume fapte ani zile.succes.te pot ajuta si cei de la bzi daca vor.pa
Gorban  | #697626
În satul Gorban este o persoană cu numele Costică Luchian fosta lui soție era din moșna dar nu știu cum o cheamă ,ea avea probleme cu vorbirea (era surdo mută) sau despărțit prin anii 80 .
Observator  | #697649
Copiii din Orfelinate sunt torturati si nu sunt dati spre adoptie pentru ca sefii si angajatii de acolo ar pierde bani. Ei sunt platiti cu o suma/copil.
Ion  |  #697692
Parca se discuta desfiintarea asezamintelor astea abominabile ORFELINATE rusine ca inca mai exista asa ceva. Da na sunt cateva mii de bugetarasi care se trezesc pe drumuri. Banii care statul ii arunca pe salariile si beneficiile nemernicilor nu i ar da la asistentii maternali e mai usor sa si bata joc de copii si sa i tina pe astia n paine. RUSINE cat despre familiile ce si abandoneaza copii si daca i gaseste ce crezi te intreaba ce ai ca sa le dai. Nici o vorba buna nu au de oferit asa ca lasa i in plata Domnului.
Jorea  | #697653
si la mine la socola e la fel,nu ma externeaza ca au bonus de ingrijirea unui nebun,va dati seama ca daca ma externeaza,pulaa bonus mai iau ei,sper ca cineva sa se autosesizeze si sa faca control la socola,de ce ma tine legat? vine pastele,eu miel nu am,cine imi da?
Gorban  | #697666
Gorban este la 15 km de răducăneni .
Pandora  | #697675
Trist dar adevărat...în loc să umble părinții după copii să.i caute căci ei i.au abandonat...umbla copiii după părinți...poate au uitat că mai au un copil
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2019 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1635 (s) | 23 queries | Mysql time :0.019254 (s)