News Flash:

Indienii de la Mittal sunt buni de plata

18 Octombrie 2005
724 Vizualizari | 0 Comentarii
•Consiliul Concurentei ar putea decide obligarea patronilor de la fosta SC Tepro SA la plata datoriilor in suma de 12,2 milioane Euro, suma inregistrata la data privatizarii •Reprezentantii institutiei mentionate au dubii in ceea priveste corectitudinea scutirii de la plata datoriilor a patronilor de la Mittal •Reprezentantii Consiliului Concurentei critica in termeni duri modul in care a fost privatizata SC Tepro SA, sustinand in mod oficial ca acest lucru a fost pentru statul roman o afacere proasta, din cauza pretului infim obtinut

O institutie a statului a avut curajul sa tina piept colosului grup industrial Mittal. Pentru prima data, Consiliul Concurentei a dat opiniei publice un semn de normalitate, spunand adevarul: privatizarea Tepro a fost o afacere proasta pentru stat. Vanzarea activelor unui colos industrial de dimensiunea Tepro SA, societate comerciala care are posibilitatea sa produca cantitati enorme de teava, pentru mai putin de un milion de dolari nu poate fi socotita o afacere benefica. Colac peste pupaza, un contract dubios le da insa patronilor de la Mittal dreptul de a decapita in orice moment fosta Metalurgica, ajunsa un cobai al surorii Sidex. Vechii nomenclaturisti de la defunctul FPS, devenit APAPS si mai apoi AVAS, incearca sa ajute grupul Mittal prin scutire de la plata a datoriilor dinainte de privatizare, sume enorme care atarna greu de gatul fabricii. Daca aceste datorii vor fi scutite, bugetul de stat va suferi din nou, in lipsa unor compensari ale patronilor indieni, care nu investesc nimic, nu aduc oameni noi, ba chiar mai disponibilizeaza un numar considerabil de salariati.

La mijlocul saptamanii trecute, Consiliul Concurentei a deschis in mod oficial investigatia privind ajutorul de stat in cazul SC Mittal Steel SA in suma de 432 miliarde lei (43,2 milioane lei noi), echivalentul a 12,2 milioane Euro. Analizand masurile de sprijin financiar propuse de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Consiliul Concurentei a constatat ca nu exista nici un dubiu ca acestea sunt finantate din resurse de stat si confera un avantaj SC Mittal Steel SA Iasi. Acordarea ajutorului permite firmei iesene sa isi mentina pozitia de piata, creand premisele pentru o posibila distorsionare a mediului concurential. Conform Consiliului Concurentei, exista dubii cu privire la compatibilitatea ajutorului de stat cu prevederile Legii numarul 143 din 1999, precum si cu prevederile Regulamentului privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor in dificultate, emis in aplicarea legii. In consecinta, Consiliul a hotarat deschiderea unei investigatii, deoarece in ceea ce priveste ajutorul de stat care ar putea fi acordat catre SC Mittal Steel SA Iasi exista dubii privind compatibilitatea cu un mediu concurential normal. In cazul in care finalul investigatiei va fi unul negativ pentru patronii indieni, acestia ar putea fi obligati sa plateasca toate cele 12,2 milioane Euro statului roman, in consecinta bugetului de stat.

Masurile incorecte ale APAPS

Reprezentantii Consiliului Concurentei critica in termeni duri modul in care a fost privatizata SC Tepro SA, sustinand in mod oficial ca privatizarea a fost pentru statul roman o afacere proasta, din cauza pretului infim obtinut. Mai mult, reprezentantii institutiei considera ca masurile de ajutor de stat nu sunt de dorit, avand in vedere faptul ca din lichidarea societatii statul ar fi obtinut mai multi bani. Analiza dura si la rece a inspectorilor de concurenta vin sa intareasca motivele pentru care acestia ar putea sa decida ca indienii ar trebui sa plateasca datoriile la preluarea fabricii. Masurile privind scutirea de la plata datoriilor au fost luate de reprezentantii fostei Autoritati pentru Privatizarea si Administrarea a Participatiilor Statului (APAPS), fiind convenite in cadrul unui contract de vanzare - cumparare, iar LNM Holdings NV a platit un pret in contul obligatiilor asumate de statul roman. Pretul platit de catre LNM Holdings pentru actiunile proprii ale AVAS a fost de 780.650 dolari americani. In aceste circumstante, pentru a stabili daca termenii contractului sunt in avantajul cumparatorului, conform reprezentantilor Consiliului Concurentei, trebuie comparat comportamentul statului cu cel al unui investitor privat. In aceeasi situatie, analiza Consiliului Concurentei a scos la iveala ca, fara nici un dubiu, un investitor privat cauta sa vanda actiunile pentru un pret pozitiv, in timp ce, in cazul de fata, luand in considerare toate angajamentele asumate de statul roman, pretul final este dezavantajos. Conform aceleiasi surse, un investitor privat ar fi ales probabil lichidarea companiei decat sa accepte obtinerea unui pret mic. Investitorul privat ar fi putut sa accepte un pret negativ numai in situatia in care costurile lichidarii exced costurilor legate de privatizare.
Gelu JIREGHIE
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1234 (s) | 22 queries | Mysql time :0.014072 (s)