Eveniment-Social

Inedit și monden, la Iași! Amintiri și secvențe spectaculoase, mai puțin știute, cu marele Mihai Eminescu în capitala Moldovei – (GALERIE FOTO)

Publicat: 14 ian. 2021
Unele dintre cele mai frumoase momente din viața și activitatea marelui poet și om de cultură Mihai Eminescu se leagă de orașul și județul Iași. De la faimoasele
Imagine cu poetul național Mihai Eminescu

Totul intră în categoria inedit și monden și s-a petrecut la Iași! La 15 ianuarie 2021 (mâine) se aniversează 171 de ani de la nașterea marelui Mihai Eminescu! Dincolo de evenimentele organizate, an de an cu acest prilej, o serie de amintiri și secvențe spectaculoase, mai puțin știute, merită a fi scoase în prim-plan, pentru noua generație

Inedit și monden! Sunt momente legate de viata și activitatea marelui poet și om de cultură Mihai Eminescu! Puțini mai sunt cei care își mai aduc aminte de clipele aparte pe care acesta le-a derulat la Iași. Ele pleacă de la poziția sa de revizor școlar, respectiv de la o vizită făcută, acum aproape un secol și jumătate, într-o unitate educațională aflată la marginea județului. De la faimoasele „aventuri” cu prietenul său Ion Creangă la „Bolta Rece” și până la obiectele ce i-au aparținut acestuia, toate sunt aspecte inedite și mondene întâmplate în Capitala Moldovei și care amintesc de viața lui Mihai Eminescu. Ceasul din aur cu trei capace al lui Mihai Eminescu, dăruit în anul 1881 de către tatăl său, căminarul Gheorghe Eminovici, este unul dintre obiectele faimoase, aflate la Iași, și care amintesc de poetul „nemuririi” noastre.

Revizorul Eminescu: „Totul pleacă de la netrebnicia administrației… Prevede peste tot sume neînsemnate în bugetul ei pentru școală, încăt tot bugetul școalei este cât a treia parte din leafa domnului primar”

La 70 de kilometri de orașul Iași, undeva la granița cu județele Vaslui și Neamț, totul pare desprins dintr-o altă lume. Localnicii își duc traiul patriarhal. La 24 august 1875, Mihai Eminescu, proaspăt numit revizor școlar pentru județele Vaslui și Iași, venea în inspecție la școlile de aici. El prezenta, mai târziu, realitățile învățământului moldav de la acele timpuri care sunt asemănătoare cu ceea ce se întâmplă acum. Totul este consemnat într-un proces-verbal, păstrat în original până astăzi, de la prima sa inspecție ca revizor școlar.

„Astăzi (24 august 1875), inspectând Școala Tansa, am putut constata că satul acesta, cât și pe cel invecinat (Suhuleț) sunt foarte proprii pentru școală, că elevii s-ar putea urca la numărul de 50 – 60, că locuitorii, în genere, nu se împotrivesc la trimiterea lor. Dacă frecvența este mică, cauza e a o căuta numai în netrebnicia administrației comunale, care priveste școala ca un lucru de prisos, închiriază un local nesuficient, în care pot încăpea abia treizeci de copii, lasă și acest local descoperit și în stare proastă… Prevede peste tot sume neînsemnate în bugetul ei pentru școală, încât tot bugetul școalei este cât a treia parte din leafa domnului primar (care este de 2.400 lei)”, scrie aprig din condei, în calitatea sa de „inspector al școalelor”, Mihai Eminescu.

Dorind să îl confrunte pe primarul de atunci al Tansei, Mihai Eminescu constată că acesta a dat bir cu fugiții!

Exact ca într-o scenă pur desprinsă din Caragiale, dorind să îl confrunte pe primarul de atunci al Tansei, Mihai Eminescu constată că acesta a dat bir cu fugiții! Acesta nu a avut curajul să ofere explicații cu privire la proasta manieră de gospodărire a educației.

„Voind a cere lămuriri de la domnul primar în această privință, domnia lui a găsit de cuviință de a se depărta de sat, lăsând pe un membru al consiliului comunal și pe un ajutor de notar în locul său ca să-mi dea lămuriri cuviincioase. Domnul primar nu a crezut de cuviință a mă trata ca pe egalul său și a lăsat inferiori fără nicio însemnătate cu care să intru în discuție asupra intereselor școalei. Vădita rea-voință a acestui domn mă face să abstrag de la comunicațiile ce mi le-ar fi putut face interesantele personagiuri de la primărie”, se mai arată în raportul revizorului Eminescu.

Fondată la 1875 și numită inițial Școala Comunală Model, instituția din Tansa este una dintre primele fondate în zona Moldovei

Fondată la 1875 și numită inițial Școală Comunală Model, instituția din Tansa este una dintre primele fondate în zona Moldovei. Și acum spiritul eminescian dăinuie și inspiră actualele generații de elevi și profesori.

„Spiritul lui Eminescu ne cuprinde și acum pe noi, generațiile actuale. Printre școlile inspectate de către acesta a fost, la acele vremuri, și a noastră. Vă spun că cea mai intensă și grea muncă a lui Eminescu a fost cea în calitate de revizor! El a întocmit un raport dur despre starea materială a învățământului și a militat mereu pentru metode moderne de educație și de susținere cu burse a elevilor foarte buni. În memoria noastră este vie și acum trecerea lui Mihai Eminescu prin Tansa.

Oricum, el a fost revizor doar timp de 340 zile, în intervalul 1 iulie 1975 și 4 iulie 1876. Tocmai pentru că a fost un om corect și care a atacat mereu modul în care era tratată școala din Moldova, a și fost înlăturat din funcție. Oricum, zona unde a venit el este una de vechi răzeși, oameni gospodari și cu un spirit aparte”, povestea, în trecut, Mihai Bălășel, profesor de Limba și literatura română de 35 ani.

Mihai Eminescu a gustat din goldanele și apa de la Tanasa

În scurta sa vizită în comuna ieșeană, Mihai Eminescu a poposit la un pahar de vorbă cu sătenii. Chiar a și gustat faimoasele goldane (prune) și a băut apa de izvor. A și mers pe ulițele satului, a vorbit cu oamenii despre școală. A ajuns la o fântână, s-a odihnit și a băut apă de izvor. Mihai Eminescu a îndeplinit fucția de revizor școlar al județelor Iași și Vaslui printr-un ordin al Ministerului Învățământului și Cultelor condus de Titu Maiorescu. Luându-și în primire postul, se apucă de lucru cu o responsabilitate de invidiat, conjugată cu spirit administrativ, punctualitate, ordine și disciplină. Noul revizor școlar îndeplinea un enorm volum de muncă fiindcă trebuia, de două ori pe an, să inspecteze 152 de școli.

Pe perioada mandatului de funcționar școlar, Eminescu întocmește zeci de rapoarte și reclamații

Pe perioada mandatului de funcționar școlar, Eminescu întocmește zeci de rapoarte, reclamații și chiar propuneri pentru îmbunătățirea actului de învățămant, în special în mediul rural, de unde provenea, și unde erau de departe și cele mai mari probleme. Iată ce constata marele poet în peregrinările sale prin noroaie: „…copii goi și bolnavi, învățători ignoranți și rau plătiți, administratori superficiali, toate acestea îngreuiate de creșterea împozitelor, menite a hrăni această stare de lucruri, nu sunt condițiunile normale pentru școli bune…”. Una din școlile din județul Iași inspectate de poet a fost și cea din Andrieșeni, pe care a găsit-o închisă din cauza lipsei de lemne. „…După ce s-a făcut focul am inspectat-o din nou la 3 ore fără un sfert, cum m-am întors de la Șipote.

Am aflat prezenți un copil în clasa a IV-a, doi în clasa a III-a, patru într-antâia. Răspunsurile lor au fost peste tot slabe. Domnul învățător e însărcinat de a comunica următoarele primăriei locale: 1. Școala să fie aprovizionată cu lemne, care se vor preda învățătorului în natură; 2. Părinții copiilor să fie obligați să le cumpere cărți în regulă; 3. Avertismentele să se execute cu stricteța, pentru ca obligativitatea învățămantului să nu fie o iluzie…”. Mai departe, despre școala de la Prisăcani, notează: „Școala acolo e asemene zidită de Stat însă e aproape în ruină, încât chiar în prezent nu se poate ține școala în el. Învățătorul nu și-a primit de 10 luni salariul, pe care ține în debit la comună”.

Modul în care petreceau Mihai Eminescu sau Ion Creangă este unul dintre episoadele spumoase din trecutul orașului Iași

 

Alte clipe de legendă erau reprezentate de modul în care petreceau și sărbătoreau marii Mihai Eminescu și Ion Creangă. Este unul dintre episoadele spumoase din trecutul orașului Iași. Cei doi, de cele mai multe ori, „pierdeau” nopți în șir la un păhărel, atât la crama de la „Casa Pogor”, cât și la „Bolta Rece”. Despre acest local, inclusiv George Călinescu reliefa, chiar în lucrarea „Viața lui Mihai Eminescu”, următoarele:

„Bolta Rece era o crâșmă de mahala, în Dealul Sărăriei, așezată în pivnițele și hrubele nesfârșite și adânci ale unor case boierești dărâmate de mult, din care nu mai rămăseseră decat boltele subterane. Un grec, Amiras, făcuse în ele depozite mari de vinuri și prefăcuse ruinătura într-un loc de băutură devenit curând faimos. Aici, se pare, s-au cunoscut Creangă și Eminescu, poetul sfârșind repede prin a-l aduce pe povestitor la Ședințele Junimii.

Chiar Eminescu își adusese la „Bolta Rece” o cană anume, de sticlă roz riglată, cu capac de zinc, ca nu cumva aburul rece al băuturii să se piardă în văzduh”. Pe de altă parte, legendele și amintirile legate de cei doi corifei ai scriitorimii din România arată că, adesea ieșind de la „Pogor”, cei doi aveau discuții aprinse, unele soldate cu amenințări dure. În pofida acestora, după ce treceau aburii alcoolului și mahmureala de rigoare, redeveneau cei mai buni camarazi.





Adauga un comentariu