News Flash:

Infractiunile economice domina "piata" ieseana

14 August 2000
1019 Vizualizari | 0 Comentarii
•Prejudiciul creat in primele sapte luni ale anului 2000 este cat cel inregistrat in 1999 •Datorita abilitatii infractorilor, care se folosesc de lacunele din justitie, prejudiciul recuperat este de 50 la suta din cel produs

Odata cu trecerea la economia de piata, in Romania si-au facut aparitia noi tipuri de infractiuni, cele economice, care creaza drumul cel mai scurt spre o imbogatire rapida. Dintre metodele folosite, cea denumita "suveica" si-a facut cei mai multi "fani", doar in 1998 fiind inregistrate aproximativ 1.500 de inselaciuni in care a fost folosita. Desi la inceputul anului 1993 a fost creata Centrala Incidentelor de Plati (CIP), o banca de date la nivel national, unde se inregistreaza toate operatiunile bancare ilicite, politistii sunt sesizati in mai putin de 15 la suta din cazuri despre asemenea infractiuni, in sarcina CIP nefiind trasate astfel de sarcini. Munca politistilor este ingreunata chiar de legea care ar trebui sa pedepseasca aceste infractiuni, din cauza ca prevede doua pedepse pentru aceeasi fapta, ceea ce o face neaplicabila.

Miliarde disparute in fiecare an

Conform bilanturilor anuale prezentate de IJP Iasi, in fiecare an sunt inregistrate tot mai multe infractiuni economice, care produc mari prejudicii. In 1999, a fost inregistrata o crestere cu 122 la suta fata de 1998 a prejudiciului creat, suma ce depaseste 95 de miliarde lei. Din aceasta suma, in urma actiunilor Politiei si Procuraturii, a fost recuperata ceva mai mult de jumatate, adica 54 de miliarde lei. O caracteristica a infractorilor este faptul ca, in ultimii ani, ei au inceput sa se organizeze in bande, care produc infractiuni putine la numar, dar cu prejudicii foarte mari. Din aceasta cauza, in 1999, au fost inregistrate 41 de cauze cu prejudicii de peste 500 de milioane de lei si opt cauze cu prejudicii intre un miliard de lei si noua miliarde lei. Situatia a devenit si mai dramatica in acest an, cand cifrele pentru primele sapte luni de activitate le-au egalat pe cele reprezentand tot anul 1999. Astfel, conform rapoartelor IJP, anul acesta au fost inregistrate de catre Politia Economica 2.719 infractiuni, care au adus un prejudiciu de 85 de miliarde lei, suma comparabila cu cea totala din 1999. Din aceasta, au fost recuperate aproape 65 de miliarde lei, fapt ce reprezinta un randament destul de bun. Din cele 2.719 infractiuni, 214 au fost de competenta Procuraturii, ele reprezentand infractiuni de coruptie, care au creat un prejudiciu foarte mare. In topul infractiunilor de natura economica din acest an, conduc cele privind abuzul in serviciu, in numar de 263. Cea mai folosita metoda pentru extorcarea de bani este numita "suveica".

Metoda "suveica" a aparut la inceput folosindu-se plata cash

Operatiunea de "producere" a banilor fara mari eforturi denumita "suveica" a aparut dupa revolutie, implicand sustragerea de bani de la cei care lucreaza cu ei. Principiul de functionare este cat se poate de simplu, infractorul acoperind lipsa banilor cu alte documente contabile decat cele la zi. Prima data cand a aparut, infractorii utilizau aceasta metoda pentru operatiunile cu bani cash. In ziua in care infractorul primea, in calitate de administrator al unei firme sau chiar simplu casier, o anumita suma, avea doua posibilitati pentru a sustrage niste bani. Primul pas era, oricum, acelasi, acesta insusindu-si banii pentru scopuri proprii. Ulterior, pentru a-si acoperi urmele, el avea doua variante. Ori elibera chitanta pentru bani si o inregistra a doua zi, cand in casa erau alte depuneri de aceeasi valoare, fie modifica data de pe copia chitantei ce trebuia inregistrata in registrul contabil. In ziua urmatoare, cand erau facute noi depuneri, se apela la aceeasi operatiune, astfel incat, la un control sumar, totul parea a fi in ordine. Pana inainte de 1993, operatiunea "suveica" putea fi aplicata doar in cazul platilor efectuate cash, deoarece cecul era garantat atunci de banca emitenta.

Dupa '93, s-a inregistrat explozia filelor de cec false

In anul 1993, au fost inregistrate doua evenimente majore, care au creat o adevarata avalansa de infractiuni economice dupa modelul operatiunii "suveica". Mai intai a fost scoasa obligatia bancilor de a deschide, concomitent, pentru fiecare firma, doua conturi, unul pentru disponibil si unul pentru cecuri. Aceasta masura a facut ca aproape nimeni sa nu mai poata efectua acel control strict existent in anii anteriori, astfel incat inselaciunile prin emiterea de file cec fara acoperire sau false au invadat piata. Pentru a stapani cumva acest fenomen nou, s-a incercat crearea unei banci de date la nivel national, sub controlul Bancii Nationale, unde fiecare filiala a bancilor comerciale sa inregistreze toate informatiile privitoare la filele de cec care nu au putut fi onorate. Pe 3 februarie '93, a inceput sa functioneze Centrala Incidentelor de Plati, care avea printre scopuri si acest lucru. Aici erau inregistrate toate cecurile, biletele la ordine sau cambiile folosite in inselaciunile economice. Partea proasta este ca, desi evidentele CIP erau pline, nici un dosar de acest tip nu era trimis si catre Politia Economica. Cifrele vorbesc de la sine in aceasta privinta, din cele 1.500 de infractiuni comise in 1998, doar 200 fiind instrumentate si la Politie. Singurul mod in care se incerca stoparea acestui fenomen din partea CIP era interdictia de plata trimisa pe adresa firmei care emitea cecuri fara acoperire.

"Suveica" cu file cec a pus la grea incercare Politia si Procuratura

Daca in cazul folosirii numerarului, prinderea infractorilor era ceva mai simpla, atunci cand este folosita o fila cec, lucrurile se complica in ritm exponential. Infractorul, care poate avea chiar interdictie de plata, emite o fila cec de o anumita suma, in contul careia primeste anumite produse. La mica intelegere cu cel caruia ii trimite cecul, el il invata pe acesta sa trimita fila mai departe, deoarece nu are disponibil in cont. Cel care are acum cecul, il poate gira pe verso si, cumparand anumite produse de la o firma terta, ii plateste acesteia cu respectiva fila. Aceasta operatiune continua, pana cand, la a cincea sau a sasea firma, fila cec nu mai poate fi girata. In acel moment, ultimul posesor al filei, care nu-si mai poate recupera banii, depune plangere la Politie. Firul pe care a mers cecul trebuie reluat de politisti in ancheta lor, dar, in cele mai multe cazuri, fie una dintre firme a falimentat, fie este o societate fantoma, astfel ca lantul se rupe si nu mai poate fi gasit principalul infractor. Lucrurile se complica si mai mult atunci cand primul administrator emite, in cateva zile, mai multe file cec, care nu au acoperire bancara. Pentru a-si recupera banii, beneficiarii gireaza, la randul lor, cecurile, care strabat, astfel, mai multe firme inainte de a ajunge in mainile politistilor. Pentru a complica si mai mult munca politistilor, bancile invoca secretul bancar in cazul unei anchete.

Legile nu prea ii ajuta pe anchetatori

Pentru ca legislatia contine destule portite de scapare pentru infractori, inainte de a comite vreo fapta, acestia le studiaza bine, pentru a stabili cum pot scapa de justitie. Daca la aceasta certitudine se adauga faptul ca multi dintre pagubasi accepta recuperarea unei parti din prejudiciu in schimbul retragerii plangerilor sau pentru a nu mai coopera cu Politia si Procuratura, este evident ca acest gen de infractiuni continua sa creasca, atat ca numar, cat si ca prejudiciu creat.
Dan BRASOVEANU
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1298 (s) | 22 queries | Mysql time :0.013618 (s)