News Flash:

Intalnire cu noua maestri ai artei contemporane romanesti (Experimentul de la Panaci)

13 Ianuarie 2009
923 Vizualizari | 1 Comentarii
Se pun in valoare la Muzeul Unirii, intr-o expozitie admirabil organizata sub auspiciile Complexului muzeal "Moldova" Iasi, lucrarile realizate in cele zece zile ale unui sejur din luna august a acestui an. Sunt lucrarile unui grup de 9 pictori (gandul ma duce involuntar la Grupul celor 4 din arealul artei romanesti interbelice), adevarata confruntare contemporana sub semnul artei autentice - artisti talentati dar fara ifose, moderni fara crispari si mimetismul obstinat al modelelor... ultramoderne si... valorosi dar fara metehne si fumuri de vedete...

Gabriela si Iulius Marderasevici, dincolo de disponibilitatile lor materiale, dar mai ales cele sufletesti de care au uzat din plin in organizarea experimentului, nu s-au limitat doar la o simpla "sponsorizare", un mecenat defuland nu o data secrete orgolii, ci au ctitorit temeinic o grupare artistica aleasa in care speram o traditie. Ei au materializat, prin o judicioasa organizare intr-un cadru natural de exceptie a imprejurimilor de la Vatra Dornei, o ambianta fertila artei, au determinat un adecvat modus vivendi intre artistii-participanti, un mediu in care congruenta partilor, evident distincte, se intrunesc simfonic intr-un climat de intimitate artistica si superioara, reciproca intelegere; este un climat in care rivalitatile devin emulatii si elanuri stimulative, iar coabitarea artistica desemneaza un elevat colocviu al creatiei, dar si unul, la fel de necesar, al destinderii. Este un rol pe care din varii motive material-obiective dar, cel mai adesea, si subiective, vechile organizatii ale artistilor nu si-l mai pot decat partial asuma. Ar putea insa sa-l transfere si, diplomatic, sa-l coordoneze.

Avem in fata creatia a noua artisti diferiti ca generatie, formatie profesionala sau eventuala apartenenta la o anumita zona geografic-spirituala a tarii, dar cu certitudine noua repere ale artei contemporane. Asocierea lor te trimite cu gandul la un anumit gen de film in care regizorul, deliberat si-a asumat ambitia, dar si responsabilitatea de a aduna laolalta, in aceeasi productie, un intreg colectiv de staruri... Este o gala a maestrilor in care cuvantul in sine - maestrul - cu timpul devenit oarecum devalorizat, prin abuziva lui utilizate intr-o lume a bunurilor de larg consum, cuvant care, in cazul de fata, isi reabiliteaza si recapata semnificatiile lui originare... Este o lume a elitei intr-un moment in care aceasta se simte marginalizata, uneori chiar eliminata din rosturile ei, neglijandu-se rolul ei de model si de conditie obligatorie in configurarea unei civilizatii si culturi, concret, in cazul de fata, a unei epoci artistice.

Dar inainte de toate, vizitatorul expozitiei, mai mult sau mai putin format sau pretentios, are prilejul unui contact cu un grup artistic prezidat de exigenta fara compromisuri ale selectiei valorice. Structurile cromatic-spatiale ale lui Ion Silisteanu, decanul de varsta al gruparii, impresioneaza prin profunzimea rationamentului, dar mai ales prin capacitatea de sinteza, organizand o elocventa lume de forme propulsate de clocotul din adancuri al vitalitatii telurice.

Peisajul este majoritar agrest - situatie fireasca daca ne gandim la cadrul natural, de "gura de rai", unic in felul sau, al sejurului de sezon al celor noua. Este acelasi peisaj, dar mereu altul in transfigurarea fiecaruia din acestia. Diferentiati prin maniera de a aborda si concepe "subiectul", prin tehnici si viziuni cromatice, pictorii se reintalnesc firesc si miraculos totodata in acelasi act al constiintei si responsabilitatii artistice. Unii au abordat-o la nivelul abstractiunii in care vizualul este recreat si esentializat la dimensiunile si semnificatiile simbolului - Amelia Gherasim, Corneliu Vasilescu, Marin Gherasim. Ultimul recupereaza sacrul - dimensiune oarecum pierduta de multi din oamenii societatii contemporane. Cateva detalii etnografice din rusticitatea lui Ilie Boca devin repere ale unei civilizatii milenare a satului romanesc.

Aderenti zonei geografice prin origine sau afinitati, lumea muntelui determina expozantilor o impresionanta varietate de interpretari - asociate totusi in relevarea acelorasi dominante psihofizice - vitalitate si puritate, simplitate si o necoplesitoare maretie. Este cazul peisajelor lui Horea Pastina, cele ale lui Mihai Sarbulescu, Constantin Flondor - distincti ca viziune, dar regasiti intr-un acelasi "Joc secund" al artei la fel de natural ca si realitatea de la care porneste. O grafie eleganta a desenului, o ingenioasa delimitare a relatiilor spatiale pe masura originalitatii cromatice - recompun unicitatea unui taram-matrice in spirit si sensibilitate, cel al popasului bucovinean (Liviu Suhar).

Peste tot, incepand cu organizarea cotidiana a sejurului la Panaci si terminand cu organizarea excelenta a expozitiei si catalogului acesteia - simtim talentul managerial al Valentinei Drutu si Dorin Baba.

Demers creator al unei elite, dar si permanenta a acesteia intr-o posteritate artistica experienta de la Panaci va trebui repetata, configuratia ei reeditand reusite similare din perioada interbelica ale "Scolii" de la Baia Mare sau coloniei estivale de la Balcic, din perioada interbelica. Intr-o istorie a artei noastre contemporane, Panacii inscriu un, nu mai putin semnificativ, reper.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

muzeul unirii iulius marderasevici ion silisteanu amelia gherasim
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

Anonim  | #53466
Multe felicitari familiei Mardarasevici , cinste si onoare artistilor !!
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.4813 (s) | 22 queries | Mysql time :0.371976 (s)