Eveniment-Social

Intreg IASUL trebuie sa o cunoasca pe aceasta femeie! Ceea ce a facut a ajuns pe prima pagina a ziarelor din MAREA BRITANIE

Publicat: 29 iul. 2016
1

@ O cercetatoare de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, conf. univ. dr. Luminita Bejenaru, de la Facultatea de Biologie, este implicata intr-un mega-proiect international de cercetare a acidului dezoxiribonucleic, pe scurt ADN @ Asta pentru indivizii care au trait acum mai bine de 10.000 de ani @ Concret, Bejenaru, alaturi de alti colegi de breasla de pe plan international, a fost citata in faimosul saptamânal britanic Nature, cea mai prestigioasa revista stiintifica interdisciplinara, veche de 147 ani

Mediul academic iesean, alaturi de cel din intreaga Romaniei, trebuie sa se mandreasca si sa aprecieze nivelul cel mai inalt de performanta stiintifica la care a ajuns conf. univ. dr. Luminita Bejenaru, de la Facultatea de Biologie a Universitatii Alexandru Ioan Cuza (UAIC) din Iasi! Aceasta este implicata intr-un mega-proiect international de cercetare a acidului dezoxiribonucleic, pe scurt ADN. Asta pentru indivizii care au trait acum mai bine de 10.000 de ani.

Pe urmele unei populatii care a trait in urma cu peste zece milenii

Concret, Bejenaru, alaturi de alti colegi de breasla de pe plan international, a fost citata in faimosul saptamânal britanic Nature, cea mai prestigioasa revista stiintifica interdisciplinara, veche de 147 ani.

Citeste si:  O cercetatoare de la Universitatea Cuza, implicata intr-un proiect care ZGUDUIE intreaga LUME

Citeste si:  Studiu stiintific publicat de profesorii ieseni romani in Nature Materials

„Universitatea Cuza – Facultatea de Biologie, prin implicarea mea si a dr. Gheorghe Stefanescu, este colaboratoare la studiul stiintific privind originea primilor agricultori din lume, publicat în prestigioasa revista Nature. Asta în colaborare cu cercetatori din Statele Unite ale Americii, de la Harvard Medical School, Whitman College, Emory University, Harvard University, University of Pennsylvania, State University of New York. Alaturi de acestia, sunt si colegi din Israel – University of Haifa, Israel Antiquities Authority, Canada – Simon Fraser University, University of Winnipeg, Irlanda – University College Dublin, Royal College of Surgeons, Genealogical Society of Ireland, Portugalia – University of Coimbra, Croatia – Institute for Anthropological Research, Germania – Max Planck Institute, Leipzig University Medical Center. Sunt si parteneri din China, de la Chinese Academy of Sciences, Italia – University of Ferrara, Università di Pavia, Marea Britanie – University of Cambridge, University of Edinburgh, London Hammersmith Hospital, University of Huddersfield, Olanda, Ungaria – University of Miskolc, Franta – CNRS Nanterre, Institut Pasteur de Lille, Armenia – Institute of Archaeology and Ethnology, Yerevan State University, Turcia – Netherlands Institute in Turkey, Spania – Universitat Pompeu Fabra. Toti am publicat un studiu în Nature, aparut pe 25 iulie 2016: 10.1038/nature19310. Articolul «Genomic insights into the origin of farming in the ancient Near East», dezvaluie trei populatii de agricultori distincte din punct de vedere genetic, care traiau în Orientul Apropiat la începuturile practicarii agriculturii, în urma cu 12.000 pâna la 8.000 de ani: doua grupuri nou descrise în Iran si Levant si un grup raportat anterior în Anatolia, dupa cum precizeaza Stephanie Dutchen, de la biroul de presa al Harvard Medical School”, a transmis conf. univ. dr. Luminta Bejenaru. 

Detalii despre comunitatile umane din Orientul Apropiat

Pe de alta parte, conform datelor prezentate de redactorii saptamanalului britanic despre cercetarea in care este implicata si cercetatoarea de la UAIC, reiese la o privire mai atenta asupra genomului uman, ca acesta a fost puternic influentat de populatia de agricultori din Orientul Apropiat.

Citeste si:  Momente savuroase la deschiderea oficiala a noului an academic la Universitatea Cuza – GALERIE FOTO, VIDEO

„Dorim sa aducem la cunostinta faptul ca genomul uman a fost puternic influentat in Antichitate, de catre populatiile din Orientul Apropiat, suferind transformari semnificative intre anii 12.000 – 1.400 inaintea erei noastre (i.e.n.) anume anul zero dupa nasterea lui Iisus Hristos, cu aproximatie, din timpul vanatorilor-culegatori din cultura Natufi si pana in timpul agricultorilor din Epoca de Bronz. Dovedim astfel ca cele mai timpurii populatii din Orientul Apropiat provin, in proportie de 50 la suta, dintr-o linie eurasiatica, care insa nu ar fi avut un impact asa de mare, daca nu ar fi inregistrat influente neanderthaliene, lucru care le-a diferentiat de alte populatii non-africane, inainte de formarea propriu-zisa. Primii agricultori din sudul Levantului (Israelul si Iordanul de astazi) si din Muntii Zagros – Iran sunt puternic diferentiati din punct de vedere genetic, fiecare avand influente locale. Pana la inceputul Epocii de Bronz, cele doua populatii mentionate si cea din zona anatoliana s-au amestecat inclusiv cu vanatorii-culegatori din Europa, reducand foarte mult diferentele genetice. Impactul agricultorilor din Orientul Apropiat a fost considerabil, intrucat urmasii populatiei din Anatolia s-au mutat spre vest, catre Europa; cei din zona Levantului au migrat spre sud, pana spre Africa de Est; agricultorii din zona Iranului s-au mutat inspre nord, spre stepa eurasiatica; iar urmasii primilor agricultori din Iran si ai pastorilor din stepa eurasiatica s-au raspandit spre est, catre Asia de Sud”, se reliefeaza in rezumatul oficial al  studiului.

Citeste si:  Au ajuns sa faca asta tocmai intr-o localitate celebra din Grecia. Este vorba de un profesor de la Cuza si studentii sai – FOTO

Citeste si:  Universitatea Cuza, capitala nationala a arheologiei – VIDEO





Comentarii
  • Mai documentati-va si voi inainte de a scrie…nu a fost nimeni citat, ci e vorba de un articol stiintific cu numerosi autori (vreo 30-35 macar), dintre care si doi romani -dna. Bejenaru si dl. Stefanescu. Cu tot respectul, dintre cei doi doar dl. Stefanescu se ocupa cu studiul ADNului. Dna de la biologie nu cred ca a facut vreodata vreo secventiere. Asa ca e ciudat sa apara autor la un articol din domeniul geneticii, ea lucrand doar arheozoologie clasica. Mai usor cu titlurile astea bombastice, ma indoiesc ca a scris vreun rand din articol, probabil a furnizat ceva materiale.

Adauga un comentariu