News Flash:

Investitii colosale la Iasi

1 August 2007
3510 Vizualizari | 0 Comentarii
Investitii colosale la Iasi
• Pana unde poate duce mirajul investitiilor in zone rezidentiale sau cartiere de blocuri? • Judetul si municipiul Iasi in special sunt asaltate de oferte si investitii in cartiere de vile sau complexe comerciale • Incet, partea de productie pare sa fie luat la randul ei un avant important • Kaulfland, Selgros, Carrefour, Era Shopping Park, alaturi de Delphi, fabrica de componente pentru motoare diesel vor lansa pe piata locurilor de munca peste 4,5 mii de posturi • Dexia Kommunalkredit Bank AG Austria, parte a grupului Dexia, lider mondial in finantari publice, si Primaria municipiului Iasi, cel mai mare oras din Romania dupa capitala, au semnat contractul privind cel mai mare imprumut acordat unei municipalitati din Romania, destinat finantarii unor proiecte locale • Totodata, reprezentantii municipalitatii au anuntat ca vor incerca sa obtina din fondurile structurale circa 670 milioane Euro • Exista in Iasi mai multi bani decat recunosc autoritatile sau decat au in evidente? Cat de mult se bazeaza noii investitori pe sumele de bani castigate la negru?
Municipiul Iasi a devenit in ultimii doi ani, cu preponderenta, tinta investitiilor straine, in special in domeniul imobiliar. Statistic si nu numai, municipiul Iasi tinde sa bata recorduri dupa recorduri in domeniul cartierelor rezidentiale si ale parcurilor industriale. Cu toate acestea, salariile din judet raman mult sub media din Bucuresti, Cluj sau Timisoara. In aceste conditii se impun cateva intrebari: care este baza pe care marii investitori au bagat bani in Iasi, daca totusi puterea de cumparare a iesenilor ramane scazuta? Au informatii acestia despre amplificarea sau mentionerea muncii la negru si implicit a veniturilor suplimentare pentru o mare parte din angajati? Mai mult, chiar din randul constructorilor exista voci care sustin ca preturile apartamentelor din Iasi sunt umflate artificial de agentiile imobiliare care vor sa nu scape de sub ochi vechile locuinte, pentru a nu pierde sume importante de bani. Totodata, un segment important il pot constitui persoanele aflate la munca in strainatate si care dupa mai multi ani de munca doresc sa isi cumpere o locuinta in Iasi. Avand acest date, exista inca semne de intrebare in legatura cu modul in care mare parte din noile constructii au deja asigurata clientela. Fie ca este vorba despre agentiile imobiliare care vor sa tina preturile sus, fie ca este vorba despre o tendinta normala a pietei din domeniu, un lucru este cert: in Iasi exista bani. Mult mai multi decat cei din datele oficiale. Zona municipiului Iasi a devenit din ce in ce mai atractiva pentru investitorii straini, de multe ori iscandu-se scandaluri in jurul acestora. Ultimul exemplu concret a fost scandalul Carrefour, unde au fost implicate nume grele precum presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu, si presedintele senatului francez, Christian Poncelet. Marile firme aduc, pe langa constructii de amploare, si locuri de munca deloc de neglijat. Ofertele firmelor de pe piata de retail, cum ar fi Carrefour, Selgros sau Kaufland, pleaca de la pozitiile de vanzator, operator case de marcat sau muncitor calificat pana la pozitii de manager de raion sau chiar manager comercial. Alaturi de acest segment, piata imobiliara pare sa fie luat un avant greu de stavilit. Constructorii sustin insa ca preturile sunt totusi prea mari. "Momentan diferentele nu sunt mari, dar sunt nejustificate intre locuintele vechi si cele noi. Populatia are in acest moment puterea de a cumpara aceste locuinte noi. Mai avem pana la saturatie. Aceasta va fi in momentul in care vor fi intr-adevar diferente intre locuintele noi si cele vechi. Mie preturile la locuintele noi mi se par oricum prea mari. La ce se construieste acum, ma refer la Palas si Aleea Sadoveanu, printre cele mai mari, vor vinde fara probleme. Preturile sunt oricum mari iar profiturile pentru firmele care construiesc sunt frumoase", a sustinut consilierul local Radu Botez, specialist in domeniul constructiilor. Referitor la numarul crescut al investitiilor imobiliare in municipiul Iasi, viceprimarul Constantin Neculau considera ca pe viitor iesenii vor intampina probleme in plata creditelor achizitionate. "Se observa o crestere a investitiilor imobiliare. Deocamdata, iesenii, si nu numai, sunt vrajiti de catre mirajul creditului ipotecar. Se construieste, se da un avans, si restul platilor se face la banci. Ei cred ca daca acel credit este pe 10 sau 20 de ani se vor descurca. Insa peste cativa ani nu stiu daca va mai fi aceeasi situatie", a declarat Constantin Neculau. Milioane de Euro cheltuite in magazine Iesenii profita din plin de expansiunea pietei supermarketurilor si hypermarketurilor in judet. Numele grele ale comertului mondial si-au deschis magazine, demareaza lucrari sau isi fac planuri de inaugurarea a unor filiale. Atrasi de mirajul noilor magazine, cu zeci de coridoare si zeci de mii de produse, iesenii lasa la casieriile acestora zeci de mii Euro pe zi, fapt ce intra in contradictie cu etichetarea Moldovei drept cea mai saraca zona a tarii. Chiar daca reprezentantii celor de la Selgros sau Kaufland au refuzat sa furnizeze date exacte despre volumul total al vanzarilor, declara ca obiectivele propuse la nivel local au fost mai mult decat indeplinite, iar nivelul vanzarilor a fost egal cu cel al magazinelor din Bucuresti. "Asffel de informatii nu se pot furniza. Va putem spune ca magazinele merg foarte bine, de aceea deschidem si cel de-al treilea magazin, in octombrie", a declarat Sylvia Kerzbek, purtatorul de cuvant al lantului de magazine Kaufland. Un exemplu concret ar fi acela al deschiderii Selgros Iasi, cand vanzarile, numai in prima zi, s-au cifrat la un milion Euro, iar cifra de afaceri a companiei a inregistrat o crestere semnificativa din momentul in care s-au deschis magazinele din Bacau, Suceava si Iasi. Selgros Cash&Carry Romania a obtinut anul trecut un profit de aproape 101 milioane lei, la o cifra de afaceri de peste 2,15 miliarde lei (611 milioane Euro), fata de nivelul de 1,65 miliarde RON (457 milioane Euro) din anul anterior. Nici cei de la Kaufland nu sunt mai prejos si se declara mai mult decat multumiti de vanzarile celor 2 magazine deschise in Iasi. Era Shopping pentru firme Parcul comercial Era Shopping Park, al firmei grecesti Omilos Group, ce include Carrefour, Carrefour Gallery, Praktiker, Media Galaxy, Flanco, Era Mall, Furniture shop, 2.600 locuri de parcare si 170 de magazine mai mici, va avea o valoare totala de 100 milioane Euro. Considerat cel mai mare parc comercial din nord-estul Romaniei, constructiile la Era Shopping Park au demarat in luna martie a acestui an. Parcul comercial este amplasat in cartierul Pacurari, la iesirea din Iasi. Proiectul include in structura lui un hypermarket, un magazin de bricolaj, magazine de electronice si electrocasnice, o zona de cinematografe si o zona de restaurante. Desi aflat inaintea executiei, spatiile comerciale din viitorul parc comercial sunt inchiriate sau preinchiriate in proportie de 80 la suta in galeria comerciala si aproximativ 50 la suta din totalul intregii suprafete utile a proiectului. Cea mai apropiata investitie din tara din acest gen este Retail Park Sibiu ce cuprinde patru mari operatori, respectiv Promenada Mall centru comercial, Media Galaxy pentru segmentul de bunuri electronice si electrocasnice, Real hypermarket si BauMax pentru produse de bricolaj. Investitorii au estimat ca vanzarile unui asemenea parc comercial se vor ridica anual la peste 218 milioane Euro. Locuri de munca Intrarea pe piata ieseana a noilor hypermarketuri si a fabricilor de productie vor oferi populatiei judetului mii de locuri de munca. Kaulfland, Selgros, Carrefour, Era Shopping Park alaturi de Delphi, fabrica de componente pentru motoare diesel vor lansa pe piata locurilor de munca peste 4,5 mii de posturi. Cele mai multe vor veni din partea celor de la Omilos Group, finantatori ai parcului comercial Era Shopping Park, care pana la sfarsitului anului 2009 vor oferi peste 2,5 mii locuri de munca. Pe locul secund este concernul american Delphi, care deja a inceput selectarea in vederea specializarii celor care doresc sa lucreze in cadrul firmei. Ofertele firmelor de pe piata de retail, cum ar fi Carrefour, Selgros sau Kaufland, pleaca de la pozitiile de vanzator, operator case de marcat sau muncitor calificat pana la pozitii de manager de raion sau chiar manager comercial. Chiar daca salariile sunt confidentiale, in general acestia ofera de la cinci-sapte milioane de lei (5-700 RON) lunar, pentru incepatori sau zece milioane (o mie RON) pentru managerii de raion. In schimb, un manager comercial poate sa castige intre 800 si 1.000 Euro, in timp ce salariul unui sef de magazin trece de 1.000 Euro. In general, acestia cauta persoane cu studii medii pe care sa ii poata specializa, cu sau fara experienta in domeniul comercial. "Pentru consolidarea echipei noastre angajam momentan in magazinele noastre lucratori comerciali si casiere, care trebuie sa aiba studii medii, abilitati de comunicare si lucru in echipa si sa fie orientati catre client. Experienta in domeniul comercial poate constitui de asemenea un avantaj. La ora actuala magazinele noastre au circa 300 de angajati. Pentru angajatii noi oferim un training introductiv, de specialitate, la locul de munca, salarii atractive, un sistem informatic si logistica moderna si oportunitatea unei cariere intr-un concern international", a declarat Ana-Maria Rosca, Asistent Marketing Manager din cadrul Selgros Cash&Carry. Grosul angajarilor va fi facut din mediul rural In prezent, in judetul Iasi, rata somajului pentru luna mai este de 5,18 la suta, iar numarul persoanelor fara serviciu este de peste 16,5 mii. Reprezentantii Agentiei pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Iasi declara ca aceasta avalansa a ofertelor locurilor de munca nu va avea un impact extraordinar, deoarece piata este intr-un continua schimbare, din cauza absolventilor din toate ciclurile gimnaziale. In cazul in care vor ramane locuri vacante pe raza municipiului, forta de munca va fi suplimentata din mediul rural, unde majoritatea persoanelor nu are un loc de munca stabil. De asemenea, exista posibilitatea aducerii personalului din alte judete si chiar din Uniunea Europeana. "In fiecare an sunt sute de absolventi specializati, care pot ocupa toate aceste posturi vacante. In cazul in care municipiul Iasi nu va putea face fata din punctul de vedere al locurilor de munca, acestea vor fi ocupate de catre cei din mediul rural, bazin inca neexploatat, desi nu credem ca se va putea pune problema aducerii unor persoane din alte judete sau din Uniunea Europeana. In momentul de fata stim ca cei de la Carrefour vor angaja circa 600 de persoane, iar cei de la Delphi deja au inceput procesul de specializare a unei parti din cei pe care i-au angajat. Numarul mare de locuri de munca oferite de investitorii straini va insemna pentru forta de munca ieseana o modalitate de evaluare corecta a calitatilor si specializarilor fiecaruia, o politica de salarizare diferita si oportunitatea alegerii dintr-o gama variata de posturi", a sustinut Maria Mihnea, director adjunct in cadrul AJOFM Iasi. Ce bani vin Din totalul de 700 de milioane de Euro, alocati de Uniunea Europeana prin Programul Operational Regional 2007-2013, Regiunea de Nord-Est va primi cei mai multi bani pentru dezvoltarea oraselor si pentru reabilitarea infrastructurii urbane, respectiv imbunatatirea serviciilor urbane. Suma alocata pentru aceste domenii de interventie este de 450 de milioane de Euro. Pentru imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale, dar si pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, alocarile financiare indicative insumeaza o suma de 290 de milioane de Euro. Pentru imbunatatirea infrastructurii sociale UE va acorda Regiunii de Nord-Est, in perioada 2007-2013, o suma totala de 108 milioane de Euro. Astfel, pentru reabilitarea si modernizarea infrastructurii serviciilor de sanatate sunt preconizate 29 milioane de Euro. Pentru dezvoltarea infrastructurii sociale si pentru imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii in situatii de urgenta, UE va acorda 33 milioane de Euro. De asemenea, se vor mai acorda 47 milioane de Euro pentru reabilitarea, modernizarea, echiparea infrastructurii educationale preuniversitare si a celei pentru formare profesionala continua. Dezvoltarea mediului regional si local de afaceri va fi sprijinit prin 130 de milioane de Euro, din totalul de 700 de milioane acordate la nivel national. Reabilitarea siturilor industriale poluate si neutilizate, pregatirea acestora pentru noi activitati va scoate 39 milioane de Euro din bugetul Uniunii. Microintreprinderile din nord-est vor fi spijinite cu 47 de milioane Euro din totalul de 285 de milioane alocate la nivel national. De asemenea, din suma totala de 700 de milioane acordate intregii tari pentru dezvoltarea si promovarea turismului, Regiunea de Nord-Est va primi aproximativ 117 milioane de Euro. Sumele alocate vizeaza proiecte privind restaurarea si valorificarea patrimoniului cultural, respectiv dezvoltarea, modernizarea si promovarea turismului. Pentru Programele Operationale Structurale nu au fost fixate sumele care vor fi alocate Romaniei, prin finantarile europene. "Abia la sfarsitul lunii august, poate chiar inceputul lui septembrie vom primi datele finale privins sumele alocate de UE pentru Programele Operationale Structurale", a declarat Gabriela Macoveiu, director al Departamentului de Investigatii straine si marketing regional, din cadrul Agentiei de Dezvoltare Regionala de Nord-Est. Uniunea Europeana aloca Romaniei, in perioada 2007-2013, o suma totala de 19,7 miliarde Euro prin Fondurile Structurale si de Coeziune (FSC). Acestea, prin sapte programe operationale sectoriale si regionale, au ca finalitate eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale. Moldova-Cenusareasa Prin Programul Operational Regional, Regiunea de Dezvoltare de Nord-Est va primi 700 de milioane de Euro de la UE. Din cauza Produsului Intern Brut scazut si a nivelului de dezvoltare a zonei, Regiunea de Nord-Est va primi cei mai multi bani, comparativ cu celelalte regiuni ale tarii. "Este foarte important sa se identifice o problema, o necesitate in cadrul firmei care sa fie rezolvata. Indiferent de tipul ei, e importanta identificarea. Iar, ulterior, cautarea unei finantari", a declarat Sorina Giosanu, director executiv al Oficiului Teritorial pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie. In acest sens, vor fi utilizate instrumentele structurale Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul Social European (FSE) si Fondul de Coeziune. FEDR vizeaza sprijinul pentru IMM-uri, infrastructura de de transport, mediu, energie, educatie, sanatate, turism, cercetare-dezvoltare, protectia mediului. FSC contribuie la sporirea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor, cresterea accesului pe piata fprtei de munca, prevenirea somajului. Prin Fondul de Coeziune, se finanteaza proiecte in domeniul protectiei mediului si retelelor de transport transeuropene, precum si proiecte care vizeaza imbunatatirea managementului traficului aerian si rutier, modernizarea transportului urban. Pe langa aceste domenii, in aceeasi perioada, sunt sustinute investitiile in domeniul dezvoltarii rurale si pescuitului prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) si Fondul European pentru Pescuit (FEP). Implementarea fondurilor structurale si de coeziune se realizeaza prin Programele Operationale (PO), care prezinta domeniile majore de interventie care sunt finantate de Fondurile Structurale si de Coeziune. Comisia Europeana a adoptat sapte Programe Operationale: PO Cresterea Competivitatii Economice, PO Mediu, PO Dezvoltarea Resurselor Umane, PO Regional, PO Dezvoltarea Capacitatii Administrative, PO Asistenta Tehnica. Pentru fiecare dintre aceste programe exista cate un Document- Cadru de Implementare, pentru detalierea modalitatii de implementare. Pe baza acestor documente, va fi redactat Ghidul Solicitantului pentru fiecare program. Pe lista beneficiarilor se pot inscrie institutii atat din domeniul public, cat si din domeniul privat: consilii judetene si locale, primarii, asociatii, fundatii de profil, sindicate, organizatii patronale, camere de comert, asociatii profesioanale, institute de cercetare, universitati, institute de pregatire profesionala etc. Singura conditie ce se impune este informarea corecta in cea ce priveste finantarile care pot fi obtinute din Programele Operationale. Beneficiarii eligibili completeaza cererea de finantare, pe care o transmit Organismului Intermediar sau Autoritatii de Management. Aceasta verifica conformitatea administrativa a cererii, respectiv depunerea in termen, avize si eventuale documente de confirmare a cofinantarii. De asemenea, se verifica eligibilitatea proiectului, prin cerintele minime cerute: tipul de interventie si legatura cu obiectivele Programului Operational, natura beneficiarului, valoarea asistentei solicitate, nivelul de cofinantare, durata proiectului. Evaluarea tehnica si financiara a proiectului se face in functie de obiectiv, rezultate, activitati si resurse, necesitate, capacitate de management. Daca proiectul este conform cu criteriile aprobate de Comitetul de Monitorizare si prezentate in Documentul - Cadru de Implementare, se semneaza contractul de finantare. Banii municipalitatii Acum cinci luni, Dexia Kommunalkredit Bank AG Austria, parte a grupului Dexia, lider mondial in finantari publice, si Primaria municipiului Iasi, cel mai mare oras din Romania dupa capitala, au semnat contractul privind cel mai mare imprumut acordat unei municipalitati din Romania, destinat finantarii unor proiecte locale. Valoarea totala a finantarii este de aproximativ 60 milioane Euro. Proiectul de finantare consta in acordarea unui credit bancar in valoare de o mie de miliarde lei (o suta milioane RON - n.r.). Finantarea este destinata realizarii unui set de proiecte aprobate de Consiliul Local, printre acestea numarandu-se reabilitarea infrastructurii rutiere, realizarea si implementarea sistemului de management integrat al deseurilor, construirea de locuinte sociale, realizarea si implementarea sistemului informatic integrat, realizarea pasajului Octav Bancila, reabilitarea si modernizarea iluminatului public al municipiului Iasi, finalizarea executiei lucrarilor de la Hala Centrala, realizarea si implementarea cadastrului general. Totodata, reprezentantii municipalitatii au anuntat ca vor incerca sa obtina din fondurile structurale circa 670 milioane Euro, prin 34 de proiecte pe care le vor depune, majoritatea fiind incluse si in imprumutul de la Dexia. Cel mai mare proiect care va fi supus spre finantare este cel prin care se urmareste reabilitarea si modernizarea retelei de strazi municipale. Bugetul estimat pentru acesta este de 200 milioane Euro. Mihai Chirica si Maricel Gherca, director al Regiei Autonome de Transport Public (RATP) Iasi, vor fi responsabilii proiectelor de reabilitare si modernizare a transportului cu tramvaiul, managementului sistemului automat de control si de planificare a circulatiei, precum si a sistemului automat de taxare si inlocuirea parcului de transport public existent cu vehicule ecologice prin achizitionarea a 20 de tramvaie. Pentru toate aceste proiecte primaria spera sa obtina aproape 80 milioane Euro. Pentru realizarea pasajului Octav Bancila, modernizarea sistemului de termoficare si pentru regenerarea urbana a trei zone din oras, Bas Ceaus, Cicoarei si Cuza Voda-Lapusneanu, municipalitatea va incerca sa acceseze 225 milioane Euro. Celelalte proiecte mari vizeaza realizarea managementului integrat al deseurilor solide (proiect aflat in desfasurare cu finantare nerambursabila de la Guvern care implica realizarea gropii ecologice), sistemului informatic integrat din cadrul municipalitatii si a sistemului integrat de informare si orientare a cetatenilor. "Avem mai multe proiecte la care lucram. Asteptam Ghidul Solicitantului pentru a sti exact ce trebuie sa facem. Am pus intr-un program structurat toate proiectele pe care le avem. Acum s-au identificat doar acelea care ar putea obtine finantare", a declarat ieri primarul Gheorghe Nichita.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

moldova-cenusareasa banii municipalitatii
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1433 (s) | 22 queries | Mysql time :0.013720 (s)