Ion Cristoiu: De ce nu-l compar pe Klaus Iohannis cu Maria Antoaneta

O vorbă celebră

Pe site-ul Administrației prezidențiale, la capitolul Agenda Președintelui, 18 septembrie 2021, ora 15.30, poate fi citită Alocuțiunea susținută de Klaus Iohannis în cadrul evenimentului organizat de compania Dacia Renault cu prilejul decernării premiilor Cupei de Golf Paul Tomiță și prezentării noii versiuni Dacia Duster. În alocuțiune pot fi citite, dar mai ales citate, aceste vorbe despre jocul de golf:

„Mă bucur să întîlnesc aici atîția oameni pasionați de golf, un sport care nu este deloc exclusivist și care oferă un foarte bun prilej de a petrece mai mult timp în natură, de a face mișcare, mai ales în acest context pandemic care face dificilă practicarea multor sporturi.
Golful se poate practica la orice vîrstă și încurajez pe cît mai mulți să descopere acest frumos sport, care oferă multe satisfacții.”

stirilebzi.ro

Prevederi noi pentru anumite tipuri de pensii! Care sunt condițiile pentru oferirea pensiei pentru limita...

Stirile PROTV

Tentativă de asasinare a lui Zelenski. Presupusul criminal, un polonez, s-a oferit să ajute serviciile...

Am scris, „dar mai ales citate”, deoarece rîndurile despre jocul de golf au șansa de a intra în rîndul vorbelor celebre rostite de nu mai puțin celebrii oameni politici români. Înscrierea între vorbele celebre nu se datorează, cum s-ar putea crede, tîlcurilor înțelepte ascunse în caracterizarea jocului de golf, ci incredibilei nepotriviri între preocupările românilor și recomandarea călduroasă de a juca golf venită din partea președintelui. Dacă aș fi om de cultură, aș face trimitere imediat la replica atribuită nefericitei Maria Antoaneta, regina Franței:

„Dacă n-au pîine să mănînce cozonac.”

S-ar nimeri perfect în materie de necunoaștere a vieții duse de supuși cu îndemnul adresat de președinte românilor să se apuce imediat de jucat golf.
Nu voi face trimitere la Maria Antoaneta.
Și din două motive:

Istoricii contestă că Maria Antoaneta ar zis așa ceva. Nu e cazul cu Klaus Iohannis. Zicerea e trecută pe site-ul Administrației prezidențiale. Vorba atribuită Mariei Antoneta nu se găsește pe site-ul Administrației monarhice a Franței din 1789. Și asta din simplul motiv că Maria Antoaneta nu avea site.
Trimiterea a fost făcută deja de celebrul emițător de vorbe pe loc și fără trecere prin creier, Iulian Bulai. Pe Facebook, acest cumătru al lui Ibsen a comentat astfel vorbele lui Klaus Iohannis:
„Țara arde, guvernul e în criză, avem pandemie, și primul om din stat ne îndemnă să jucăm golf. Un alt fel de a spune mîncați cozonac dacă nu aveți pîine. Sper să fie doar o declarație nefericită.” Ar fi culmea să-l imit pe Iulian Bulai!
Pe lîngă aceste două motive, există unul, mult mai important decît celelalte două:
Se spune că Maria Antoaneta a zis vorbele acestea în 1789. Peste trei ani, în 1792, a fost detronată, iar peste patru ani, în 1793, decapitată. Evident, peste trei ani, în 2024, Klaus Iohannis va pleca de la Cotroceni. Peste patru ani însă, sigur nu va fi decapitat.

*
Gloriosul tricolor daco-roman
Caragiale îi scrie lui Paul Zarifopol, un alt mare ironist, din Berlin în 20 iunie 1906:

„Vedeți, vă rog, d-le doctor, vila d-asupra căreia fîlfîie gloriosul tricolor daco-roman? Aceea este residența pe care mi-am ales-o pentru vilegiatură estivală. Pot zice cu poetul:
Locuința mè di vare
E la mare…

Remarcați, vă rog, că toate steagurile străine, supuse vîntului, curg de la dreapta la stînga; pe cînd tricolorul nostru, în veci nebiruit, curge de la stînga la dreapta: el nu știe să se plece vînturilor dușmane.
Iată ce va să zică adevărata independență. Onoarea lui”.

Pe o carte poștală datînd din 21 iunie 1908, Caragiale desenează cu creioane colorate tricolorul României. Schiță veselă, voit infantilă, însoțită de un text zglobiu:

„Uite-l cum flutură de victorios drăguțul! Și iarăși contra vînturilor străine! Să tremure dușmanii!”

În 26 iulie 1908, scriitorul îi expediază lui Paul Zarifopol, un alt mare ironist, o carte poștală din Travemünde. Pe o parte, Caragiale notează:

„Tricolorul daco-roman din Travemünde salută pe fratele său din Binz. Să fîlfîie cu mîndrie ambii, că-z doară:
Din Carpați și pîn’ la Mare
De la Mare la Carpați/
Ori din cîtă depărtare
Toți românii sîntem frați!”.

Al dv stimatoriu
Car
Tutulor, toți, multă sănătate”