Actualitate

Ion Cristoiu: USRPLUS vrea să fie Secția de cadre a Coaliției de Guvernare

Publicat: 17 dec. 2020
Ion Cristoiu
Ion Cristoiu

Ion Cristoiu scrie, pe blogul său, despre felul în care s-au organizat alegerile parlamentare din decembrie 2020. Conform jurnalistului, președintele a fost sfătuit de servicii să țină alegerile parlamentare cu orice risc pentru a forma o majoritate absolută în Parlamentul României. Redam, integral, editorialul publicat de Ion Cristoiu pe blogul său:

Pe 6 decembrie 2020 au avut loc alegerile parlamentare. În plină Pandemie. Potrivit lui Klaus Iohannis, cel care a insistat ca aceste alegeri să se țină acum, în plin val doi al Pandemiei, într-un timp când toate țările membre ale UE deciseseră trecerea la lockdown, democrația merita acest sacrificiu în materie de morți. Serviciile îl asigurau că ţinând acum alegeri va obține în sfârşit majoritatea absolută în Parlament pentru a pune mâna în sfârşit pe întreaga putere. Camarila sa de Generali își pregătea deja cizmele pe care trebuia să le lingă Parlamentul României, devenit Parlamentul Meu, adică Parlamentul Nostru. Se înțelegea din zicerile publice ale președintelui, din intervențiile presei Cotroceniste, că imediat după alegeri Guvernul, Președintele, Autoritățile, pentru scurt timp preocupate de alegeri, se întorceau rapid la lupta cu Pandemia, la conducerea războiului împotriva Crizei Economice și la pregătirea pentru asaltul iernii.

Ce însemna asta?

1) Păstrarea unui Guvern plin, nu doar îndrituit să dea ordonanțe de urgență, dar și capabil să gestioneze Pandemia, grație experienței de până acum. Pe 8 decembrie 2020, ca urmare a demisiei lui Ludovic Orban, guvernul devine interimar. Ca premier e numit de Klaus Iohannis generalul Nicolae Ciucă, un ministru mai puțin implicat în politica PNL și chiar și în activitatea de până atunci a Guvernului. Numirea unui vicepremier ca premier interimar ar fi fost mult mai nimerită.
Ca să nu mai spunem că președintele trebuia să nu-i accepte lui Ludovic Orban demisia. Miercuri, 16 decembrie 2020, Klaus Iohannis a inaugurat noul Proiect de țară O pădure cât o țară, ceea ce înseamnă că locul autostrăzilor și spitalelor din planșele din campanie a fost luat de pădure. Pădure peste tot. Chiar și în Piața Victoriei. Iar dacă vor unii să protesteze, trebuie să se urce în copaci. La conferința de presă ținută cu acest prilej, Klaus Iohannis l-a lăudat pe Ludovic Orban pentru gestul de a lăsa țara fără guvern plin.

2) Preluarea fermă a conducerii bătăliei de către Klaus Iohannis. Omul cu cea mai mare autoritate în stat, dar și omul neangajat în bătăliile pentru putere de după alegeri. Au trecut 11 zile de la alegeri. Klaus Iohannis n-a avut nici o acțiune legată de Pandemie. Asta în timp ce înainte de alegeri, nu era zi să n-aibă una. Înainte de alegeri, președintele convoca zilnic la Cotroceni pe responsabilii din domeniul Sanitar, după care adresa un Mesaj Națiunii despre necesitatea de a respecta măsurile de protecție sanitară. Despre Pandemie Klaus Iohannis a vorbit abia pe 16 decembrie 2020, în cadrul acțiunii O pădure cât o țară. Stupefiant de scurtă, intervenția să a dezvăluit speranța lui Klaus Iohannis că Pandemia va trece. Nu pentru a ne întoarce la viața obișnuită, nu pentru a nu mai umple spitalele și cimitirele, ci pentru a planta mai mulți puieți ca acum, în perioada Pandemiei.

3) Negocierile pentru formarea noului Guvern trebuiau să dureze cât mai puțin. În debutul Primului val, Klaus Iohannis dădea un semnal de alarmă întregii clase politice privind necesitatea istorică de a accelera instalarea noului Guvern. Pe 13 martie 2020 el declara:

„Am promisiuni de la toate partidele politice că se vor implica în Parlament pentru a trece cu MARE CELERITATE toate procedurile parlamentare. Posibil să avem deja mâine votul de învestire a Guvernului Orban, un vot care se va da în condiții speciale, dar am toată încredere că Parlamentul are toate datele și posibilitățile pentru a trece cu bine prin această procedură. Mă aștept de la toți politicienii responsabili să fie parte a acestui efort comun, în așa fel încât să ne putem concentra 100% pe combaterea efectelor infecției cu coronavirus.”

Pentru a înțelege acest apel trebuie să reamintim că în martie ne aflam în fața unei crize politice majore declanșate și întreținute de chiar Klaus Iohannnis. Ca să pună mâna pe puterea deplină, el a tras sforile din greu pentru declanșarea anticipatelor. În cadrul acestui proces complet iresponsabil, deoarece peste tot în Europa statele luau măsuri împotriva primului val al Pandemiei, pe 5 februarie 2020 PNL își debarcă propriul Guvern. Pe 6 februarie 2020 e desemnat drept premier Florin Cîțu, zis și Cîțu-Mîțu pentru miorlăitul jalnic cu care a acceptat să fie premier desemnat doar de formă. Pe 28 februarie 2020 premierul de florile mărului depune la Parlament lista noului Guvern. Cum însă Parlamentul sesizase venirea Pandemiei, pe 12 martie 2020, Florin Cîțu era cât pe-aci să fie ales premier. Furios că Florin Cîțu se face acum că nu știe c-a fost pus de florile mărului, Ludovic Orban năvălește la Cotroceni și-l obligă pe Klaus Iohannis să-l oprească pe cel care se credea deja premier din greșeală. Klaus Iohannis, singurul care avea butonul prin care Florin Cîțu putea fi oprit, îl sună, și astfel deși Parlamentul era întrunit se anunță că pe cale de a fi alesul și-a depus mandatul. Pentru că Pandemia trecuse de mult de porțile țării, Klaus Iohannnis renunță la nebunia cu anticipatele. Se pune problema reînvestirii unui Guvern pe bune. Ludovic Orban e desemnat premier pe 13 martie 2020. Cu acest prilej Klaus Iohannis lansează apelul dramatic. Pe 14 martie 2020, dând curs apelului lansat de Klaus Iohannis, Parlamentul votează noul Guvern. Pandemia era deja în cetate!

România e acum într-o situație infinit mai proastă decât cea din martie 2020. La vremea apelului lansat de Klaus Iohannis numărul de infectări era doar de 139, iar cel al morților, 0. Acum numărul de infectări e de ordinul miilor. Spitalele dau peste margini de bolnavi. Secțiile AŢI nu mai au locuri pentru cei gravi bolnavi. Ca și în martie 2020, România are acum un Guvern interimar. Față de martie a apărut un nou pericol, mortal aș spune: Vin sărbătorile de iarnă! Aceste sărbători cer o administrare severă a măsurilor de protecție sanitară. Ne spun că așa trebuie să fie măsurile fără precedent luate de alte țări, Germania, de exemplu. Formarea unui nou guvern devine astfel o necesitate pe cale de a deveni condiție pentru supraviețuirea națională. Ce spune acum, pe 16 martie 2020, președintele ? Că nu e nici o problemă dacă negocierile durează. Nu o săptămână, nu două săptămâni, ci câteva luni. Cu cât durează mai mult instalarea unui nou Guvern, cu atât mai bine:

„Acum, cum suntem în plină pandemie, am început mai repede consultările, dar sunt lucruri care durează. Nu vreau să repetăm greșelile care s-au făcut în trecut, nu vreau să avem discuții în contradictoriu și dăunătoare după formarea guvernului. Lucrurile sunt complicate în aceste negocieri. Doar la început pare simplu, dar cum intri în negociere îți dai seama că sunt viziuni diferite, sunt programe de guvernare diferite, sunt scheme de minister diferite. Și atunci, trebuie să avem suficientă răbdare să așteptăm ca partidele să negocieze toate aceste lucruri. Și, dacă ați spus că sunt deja zece zile, dați-mi voie să vă dau câteva exemple, fără să nominalizez țările, dar puteți să căutați datele foarte ușor pe internet. Recent s-au finalizat negocierile pentru guvern într-o țară din Uniune, după doi ani și jumătate de la alegeri”.

Cu toate acestea, negocierile durează. Sunt semne că ele se vor lungi la infinit. Asta în condițiile în care Guvernul e interimar. Principalul responsabil pentru această catastrofă e USRPLUS. Biroul Permanent Național al PNL a aprobat în unanimitate ca echipa PNL să se prezinte la negocieri cu două variante. Prima: Florin Cîțu premier de la PNL și Ludovic Orban președintele al Camerei Deputaților, de la PNL. A doua: Ludovic Orban premier și șefia Camerei revine USRPLUS, așa cum de altfel a cerut până acum la negocieri chiar USRPLUS. De precizat că de data asta nu e vorba de o părere a câtorva lideri PNL. E vorba de o decizie a forului de conducere al PNL. Una dintre propuneri – cea de a doua – oferă USRPLUS postul de președinte al Camerei Deputaților, un post mai important decât cel de premier. Ce răspunde USRPLUS? Că e de acord să primească președinția Camerei, dar nu e de acord ca Ludovic Orban să fie premier din partea PNL. Cum adică ? USRPLUS a obținut doar 15 la sută. Prin raportare la cât de tare o umflau sondajele comandate de Europa FM, e un eșec de proporții. Un eșec și dacă ne gândim că AUR, un partid care n-a avut presă de casă, și mai ales n-a avut banii de la buget ai USRPLUS, a obținut aproape 10 la sută. Pariind, ca și USRPLUS, pe opoziția față de Guvernarea Orban. Cu acest procentaj, USRPLUS vrea nu numai șefia Camerei Deputaților, dar și dreptul de a decide în numele PNL cine să fie premier.

În istoria postdecembristă o asemenea pretenție nu s-a mai întâmplat. Mai mult, USRPLUS vrea ca miniștrii desemnați de celelalte două formațiuni PNL și UDMR să treacă prin filtrele Secției de Cadre care se vrea a fi USRPLUS. Cu doar 15 la sută la alegeri, USRPLUS pretinde să fie factotumul în viitoarea Guvernare. S-ar opri USRPLUS la aceste pretenții unice în postdecembrism? Firește că nu. USRPLUS vrea ca și activitatea ministerelor arondate celorlalte două formațiuni să fie verificată cadrist de către USRPLUS. La alegerile din 1946, PCR s-a prezentat într-o Coaliție largă intitulată BPD. Toate partidele din această Coaliție erau practic sub controlul PCR. Deși s-a prezentat singură la alegerile din 6 decembrie 2020, USRPLUS vrea să fie un fel de PCR al Guvernării de Centru Dreapta. E doar o manevră pentru a obține cât mai mult la negocieri? Firește că nu. Liderii USRPLUS, în frunte cu Dan Bârna și Dacian Cioloș, se cred arhanghelii de control moral al României. Un fel de Vrăbii din Games of Thrones, cei care o pedepsesc prin umilire publică până și pe Regină. Pretenția USRPLUS de a fi Secția de cadre a Coaliției de guvernare ne avertizează că PNL și UMDR își prind urechile acceptând această formațiune în coaliția de guvernare. La sectorul 1, USR-ista Clotilde Armând nu administrează nimic. Ea face șmotru cu bieții cetățeni ai sectorului. Folosind poliția locală ca o gardă pretoriană ea amenință cetățenii prin afișe de tip hitlerist că sunt urmăriți peste tot de camera de luat vederi, în vederea amendării, amenință cu procuratura pe cei care i se opun, insultă presa care n-o cânta, face denunțuri după denunțuri. Dacă USRPLUS va participa la Guvernare, judecând după pretențiile de a fi Secția de cadre a Coaliției, modelul Clotilde Armande – care se vrea un fel de Rosa Luxemburg cu cetățenie franceză – se va extinde de la urgisitul sector 1 la întreaga țară.
În aceste condiții un Guvern minoritar ar fi mult mai nimerit pentru România normală, decât un Guvern cu un USRPLUS care se va ocupa de vânarea ereticilor din Guvern.





Adauga un comentariu