News Flash:

Istoria vinului romanesc intr-o veche casa boiereasca din Harlau

28 Aprilie 2007
3284 Vizualizari | 0 Comentarii
Istoria vinului romanesc intr o veche casa boiereasca din Harlau
• Putina lume stie ca la Harlau, intr-o veche casa boiereasca, a fost infiintat Muzeul Viei si al Vinului la initiativa conducerii Complexului Muzeal Moldova • Sunt expuse si teascuri vechi de peste o mie de ani, gasite in localitati din Moldova • Acesta este singurul muzeu viticol din Moldova • "Expozitia oglindeste prezenta acestei bauturi miraculoase in viata romanilor, de la nastere pana la moarte. In cultura romaneasca, vinul a fost asociat sangelui", a spus Paul Iancu, muzeograful care are in ingrijire expozitia


Desi se spune ca Burebista a taiat viile pentru ca dacii beau intruna, o expozitie amenajata intr-o veche casa boiereasca din Harlau demonstreaza ca, mai tarziu, valahii din Moldova au continuat sa se ocupe cu viticultura. La Harlau a fost amenajat inca din anul 1994 Muzeul Viei si al Vinului, la initiativa conducerii Complexului Muzeal Moldova. Sunt expuse si exponate vechi de peste o mie de ani, unelte care faceau parte din gospodariile in care taranii faceau vin, dar si straie traditionale brodate cu motive viticole care arata ca traditiile viticole erau inradacinate adanc in cultura valahilor din Moldova. "Expozitia oglindeste prezenta acestei bauturi miraculoase in viata romanilor de la nastere si pana la moarte. In cultura romaneasca, vinul a fost asociat sangelui. Multa vreme au circulat in Moldova niste versuri populare: «In coaste l-au intepat/ Din coaste i-au curs sange si apa/ Din sange si apa, vita de vie - poama/ Din poame vin/ Sangele lui Dumnezeu pentru crestini»", a spus Paul Iancu, muzeograful care are in ingrijire expozitia.
Muzeul este amenajat astfel incat sa fie ilustrat faptul ca vinul facea parte din viata familiilor din Moldova, vinul marca momente importante ale vietii, nasterea, casatoria si moartea. Pentru fiecare dintre aceste momente a fost amenajata cate o camera unde elementele traditionale de ritual sunt impletite cu simboluri care marcau prezenta oalelor pline cu vin langa leaganul pruncului pentru ursitoare, pe masa mesenilor la nunta si pe drumul de petrecere a mortului de la casa in care a locuit pana la cimitir.

Nasterea si vinul

In camera dedicata nasterii pruncilor, sub leagan sunt amplasate cateva obiecte in intampinarea ursitoarelor printre care si o oala cu vin care demonstreaza ca aceasta licoare il va insoti pe cel nascut toata viata. Straiele traditionale cu care erau imbracati cei care vegheau pruncul sunt brodate cu motive viticole, struguri sau vita de vie. Cateva obiecte de cult arata ca vinul avea un rol deosebit si in ritualul de impartasit. Putin mai incolo se afla masa pentru sezatoare pe care se afla cateva ulcioare cu vin. Este prezentata, de asemenea, si o hora a taranilor, care au fost adusi pe mosia unui boier pentru a culege vita de vie. In aceeasi camera este ilustrata si traditia "Pazitului usturoiului" din noaptea de Sfantul Andrei, cand fetele de maritat dadeau un ulcior cu vin si colacul unui baiat pe care il alegeau dintr-un grup de flacai.



Teascuri de sute de ani

Pe o scara din lemn se coboara in crama, locul unde se pastreaza obiectele de lemn, necesare in viticultura. Au fost recuperate pentru acest muzeu cateva obiecte dintr-o crama din judetul Vaslui. Astfel, in pragul usii de la crama este expus linul, un obiect care este ca o covata, unde sacul plin cu struguri era asezat si calcat in picioare de un taran. Cel care calca sacii cu struguri era intotdeauna cu picioarele goale si nu avea voie sa atinga pamantul pana cand nu termina treaba. Mustul se punea apoi in butoaie mari, expuse langa acel lin. In urma cu aproape 200 de ani s-a renuntat la lin si de aceea au fost expuse si niste zdrobitori, un fierbator. Obiectele folosite la cultivatul strugurilor sunt reprezentate printr-un chitonog, pentru plantat vita, un harlet din lemn, cosoare. A fost adus de asemenea si un raboj, o scandura, pe care taranul insemna de fiecare data cand scoatea cate o galeata de vin din butoi. Este reprezentata si coliba paznicului viei, dar a fost adus si un craniu de cal infipt intr-un par, deoarece erau folosite la alungat graurii din vie. Un teasc pe roti vechi de cateva sute de ani a fost adus din comuna Tansa din judetul Iasi, obiect care face parte din Tezaurul cultural national. Teascul era pe roti deoarece se ducea din casa in casa acolo unde era nevoie. Doua din piesele de rezistenta ale muzeului sunt un teasc cu pene orizontale si unul cu grinda orizontala. Aceste obiecte nu se mai folosesc de peste o mie de ani. A fost expus si un teasc cu suruburi, obiect de asemenea foarte rar si vechi.



Mesterii butoaielor

In sala urmatoare a fost amenajata butnaria, locul unde se confectionau butoaiele. A fost reprezentata o butnarie asa cum era in secolul 17, pentru ca au fost gasite uneltele folosite de mesteri in acea perioada, buturuga, barda, scaunoiul unde era prinsa doaga si era prelucrata, cazi, butoaie, precum si un banc de dulgherie. In sala urmatoare, destinata ceramicii, sunt aduse obiecte din lut din aproape toate judetele Moldovei, din toate timpurile, folosite la pastrat sau la baut vinul. Este reprezentata insa si oala pentru sarmale langa roata olarului aduse din comuna Colibaba. Din localitatea Deleni au fost aduse vase din lut foarte rare cu pantecele bombat, obiecte care aduc cel mai bine cu vasele de vin dacice. Apoi se intra in pivnita, dupa care calatoria in lumea vinului se incheie.



Vornicul de masa

In camera nuntii, mireasa si mirele sunt imbracati in costume traditionale, iar langa cei doi se afla vornicul de masa care are in mana o plosca cu vin si invita satenii la masa. Sunt expuse, de asemenea, stergarele, lada de zestre, pe care mireasa o aduce in casa mirelui, prosoape, tasaturi de interior toate cu motive viticole. In camera in care este sugerat ritualul mortii sunt expuse toate obiectele folosite de taranii din judetele Moldovei de sute de ani pentru a ingropa mortii. Pentru a ilustra practicile de usurare a chinurilor, sunt expuse jugul sub o perna si toiagul de inmormantare. Pe un perete alaturat pe o scoarta (covor) din comuna Mandresti, judetul Botosani este brodat pomul vietii. Dedesubt, sunt expuse mosoaicele din care sa dadea de pomana vin langa o cruce de piatra si niste tesaturi populare pentru cele 24 de poduri. Obiectele expuse arata ca si in ritualul mortii vinul avea un rol important. "La priveghi cei apropiati beau vin, mormantul era stropit cu vin de catre preot, iar in drumul de petrecere a mortului de la casa catre cimitir, un satean cara o caldare cu vin si ii servea pe cei care participau la inmormantare. Daca vinul se termina, intra in prima gospodarie si umplea galeata. Aceste obiceiuri s-au pastrat si astazi", a mai spus Paul Iancu. In acest muzeu este reprezentat si hanul unde se servea vin. Hanul era amplasat intotdeauna la rascruce de drumuri, pentru ca cei care erau plecati de acasa sa se odihneasca, sa manance si sa bea. Pe un perete al muzeului se afla firma hanului de la Zladica reprezentata pe o coasa din secolul 17, langa o frigare facuta din sabia haiducului Pantelimon de la Scobinti. Sunt expuse ulcioare si plosti, din mai multe centre viticole, Husi, Vrancea, Cotnari. La han, vinul din pivnita se aducea cu un carucior pe care se aseza un butoi cu o capacitate de circa 80 de litri. Acesta este asezat langa un grupaj de balercute (butoiase mici) inchise in cercuri de lemn.



mesterii butoaielor
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1462 (s) | 22 queries | Mysql time :0.020947 (s)

loading...