News Flash:

Iubire fara limite (FOTO)

17 August 2009
3448 Vizualizari | 6 Comentarii
Liliana Ciulei Mihaela Olteanu
• Curajul unei mame a doua gemene cu handicap sever • "Orice copil are dreptul la mama lui. Cand sunt copiii tai, iubirea e prea mare, nu concep si nici nu m-am gandit niciodata sa le dau. Asa cum sunt ele exista si bucurii. Este foarte greu sa accepti o astfel de situatie, dar am renuntat la o cariera desi am pregatirea necesara, pentru cariera de mama", spune Liliana Ciulei, o mama care a dat dovada ca iubirea nu are limite • In urma cu 13 ani, femeia a adus pe lume doi ingerasi, doua gemene care sufera de un handicap sever • De patru ani de zile copilele frecventeaza Centrul vocational de zi pentru copiii cu handicap grav si parintii acestora, ce apartine de Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Iasi • Acest centru este singurul loc din Iasi unde copiii cu handicap sever sunt ajutati sa ajunga usor, usor, cat mai aproape de normalitate • Rezultatele activitatilor desfasurate in centru se vad dupa primele trei luni • Unii copii care nu stiau sa manance au reusit sa invete sa isi duca singuri lingura la gura, cei care abia rupeau cuvintele au invatat sa vorbeasca, iar unii pot ajunge chiar sa fie inclusi in invatamantul de masa

Aducerea pe lume a unui copil este un eveniment foarte fericit pentru toate cuplurile. Insa in momentul in care bebelusul adus pe lume sufera de un handicap, lucrurile iau o alta cale, iar viata parintilor nu va mai fi niciodata aceeasi. Locul bucuriei este luat de griji si de dorinta de a aduce copilul la un grad cat mai aproape de normalitate. Asta doar in cazul in care parintii nu cedeaza si iubirea pentru copil este mai mare decat dorinta pentru o viata libera si ferita de privirile urate si ciudate ale celor din jur. Parintii care au decis sa isi creasca singuri copiii care sufera de handicap sever nu au o viata deloc usoara. Liliana Ciulei este una dintre mamele iesene care a renuntat la tot pentru a-si creste cei doi ingerasi si a se dedica meseriei de mama. Liliana Ciulei are doua gemene de 13 ani, Simona si Antonia, iar ambele fete sufera de tetrapareza spastica si retard psihic sever. Daca alti parinti ar fi renuntat cu usurinta la copiii lor si i-ar fi dat in grija statului imediat dupa aflarea diagnosticului, Liliana a dat dovada de un curaj extraordinar. Cu bune si cu rele, nu a renuntat la dorinta de a-si creste fetele pe care le iubeste atat de mult. De patru ani de zile Simona si Antonia frecventeaza Centrul vocational de zi pentru copiii cu handicap grav si parintii acestora ce apartine de Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Iasi. De cand merg la acest centru si desfasoara diferite activitati, cele doua fete au facut progrese. "Eu am cautat un astfel de centru de cand fetele aveau doi ani. Acest centru este infiintat prin 2003, iar noi il frecventam de patru ani de zile. Mi-a fost foarte greu inca de la inceput, imi este greu si acum, dar activitatea de la centru ne-a imbunatatit mult viata. Fetele nu merg bine si este foarte greu chiar si pentru angajatii centrului. Pentru mine, faptul ca o parte din zi ele vin aici este un lucru minunat, pentru ca pot sa ma ocup si de alte probleme", a spus Liliana Ciulei. Principiul dupa care s-a ghidat Liliana este ca fiecare copil are dreptul la o mama, iar acesta a determinat-o sa isi creasca fetele, chiar daca a fost nevoita sa ramana singura. Acum, aceasta impreuna cu cele doua fete frumoase pe care le are locuiesc intr-o garsoniera. Desi fetele nu se pot deplasa, locuinta este situata la etajul trei. Liliana Ciulei a facut mai multe demersuri si cereri pentru a primi o locuinta la un etaj inferior, dar nu a primit nici un raspuns favorabil. Pentru a cobori de la etajul trei cu fetele care nu se pot deplasa singure, este extrem de greu. Liliana trebuie sa le coboare pe rand pentru ca acestea sa ajunga in fata blocului in siguranta. Pentru ca incearca sa le ajute sa devina autonome, mama nu le deplaseaza cu un carut. "Orice copil are dreptul la mama lui. Cand sunt copiii tai, iubirea e prea mare, nu concep si nici nu m-am gandit niciodata sa le dau. Asa cum sunt ele, exista si bucurii. Este foarte greu sa accepti o astfel de situatie, dar am renuntat la o cariera desi am pregatirea necesara, pentru cariera de mama", a mai spus Liliana Ciulei.

Priviti ciudat de cei din jur

Societatea inca nu a invatat sa traiasca alaturi de persoane cu handicap, iar in momentul in care vad pe strada o astfel de persoana, oamenii au reactii nu tocmai potrivite. Unii isi fac cruce, altii se uita lung si spun "Doamne fereste!". Acesti copii care sufera de handicap sever, dar si parintii acestora sunt discriminati si marginalizati de unii membri ai societatii. Din aceasta cauza multi parinti prefera sa isi tina copiii in casa cu lunile pentru a evita privirile rautacioase ale celor din jur. Cei care decid sa iasa in lume, sa frecventeze centrul pentru astfel de copii dau dovada de curaj. Liliana Ciulei marturiseste ca a avut probleme de multe ori chiar si cu cei care, in mod normal, nu ar trebui sa reactioneze diferit cand au in fata un copil cu handicap. Chiar si unii medici se uita ciudat si nu stiu cum si de unde sa inceapa sa ofere o consultatie unui astfel de copil. Liliana nu a reusit sa isi tunda fetitele niciodata la o frizerie pentru ca a fost refuzata de fiecare data. "Sunt foarte obositoare privirea si reactia celor din jur. Se gaseste cate unul care isi face cruce sau zice «Doamne fereste!». Trebuie sa ai un psihic foarte puternic. Nici la frizerie nu vor sa le tunda pentru ca nu stiu cum sa reactioneze. Eu m-am obisnuit cu viata mea, chiar daca e grea", a adaugat mama fetitelor. In general, copiii care sufera de un handicap sever si nu au fost abandonati intr-un centru provin din familii monoparentale. Daca nu au fost abandonati de mama, acesti copii cresc fara tatal care fuge de responsabilitate imediat dupa ce afla diagnosticul. Nu putine sunt mamele care s-au trezit singure cu un copil bolnav dupa ce au decis sa nu renunte la a-i creste. Potrivit specialistilor, majoritatea copiilor care frecventeaza centrul vocational provine din familii monoparentale. Cazurile in care ambii soti cresc un copil cu handicap sunt destul de putine, iar in familie mai exista cel putin un copil sanatos. "Multi dintre parintii care au copii cu handicap se inchid in ei si uneori nu isi scot copiii afara cu lunile. Multi dintre acesti copii provin din familii monoparentale pentru ca de obicei, barbatul este cel care alege sa plece. Acesti copii sunt deosebiti, au un al optulea simt. Chiar daca nu pot vorbi, este foarte usor sa citesti in ochii lor daca ii doare ceva, daca sunt veseli sau tristi", a spus Mihaela Olteanu, sef Centru vocational de zi pentru copiii cu handicap grav si parintii acestora.



In sprijinul parintilor

Centrul vocational de zi pentru copiii cu handicap grav si parintii acestora este singurul de acest gen din Iasi. Acesta are in prezent 23 de copii cu handicap sever care beneficiaza de activitatile centrului. Participand la activitatile acestui centru, parintii care au copii cu handicap sever fac fata mai usor problemelor si situatiilor de criza, au cunostinte legislative referitoare la persoanele cu nevoi speciale si le creste moralul. Pentru ca nu au nici un fel de ajutor, parintii gasesc sprijinul de care au atat de mare nevoie la acest centru. Unii copii care nici nu stiau sa duca singuri lingura la gura cand au venit pentru prima data in centru, dupa mai multe saptamani de terapie si activitati, fac adevarate progrese. Reprezentantii centrului doresc ca mai multi parinti care au astfel de copii sa ii aduca aici si spera ca din toamna capacitatea acestuia sa creasca pana la 30 de locuri. "Acum avem 23 de inscrisi, dar am putea merge pana la 30 de copii cu handicap sever care sa beneficieze de activitatile centrului. Unii nu se pot hrani singuri, iar parintii nu au nici un fel de ajutor. Acest centru este mic pentru un oras ca Iasi. Deocamdata este vacanta, dar din 7 septembrie ne vom relua activitatea", a declarat Mihaela Olteanu, sef Centru vocational de zi pentru copiii cu handicap grav si parintii acestora. In cadrul centrului se desfasoara activitati de asistenta sociala, logopedie, asistenta psihologica, kineto-terapie. De asemenea, copiii sunt ajutati sa isi formeze deprinderile de autonomie personala si sociala, precum si cresterea capacitatii de a interactiona cu ceilalti adolescenti si cu familia. De doua ori pe saptamana copiii participa si la sedinte de kineto-terapie realizate de un specialist. Activitatea Centrului de zi Stejarul Iasi este realizata de o echipa de profesionisti formata din kineto-terapeut, psihopedagog, psiholog, terapeut ocupational si asistent social.












Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (6)

cititor  | #77393
margareto articolul tau e apa de ploaie de cate ori au fost la ginecolog, la ecograf ?
dau nastere la ingerasi handicapati pentru care se platesc o groaza de bani.
Anonim  | #77394
mai draga cititor care ai comentat, cine esti tu sa decizi ce fel de ingerasi se nasc. de unde stii tu ca au fost sau nu la ginecologie.macar sa te abtii daca nu vrei sa auzi de asa persoane.esti dus frate nu gluma.
mihaela  | #77395
auzi "cititor" cred ca mamica ta trebuia sa faca mai multe controale ginecologice si cateva ecografii inainte de a te aduce pe lume.Tu esti problema societatii. Si mai grav, consumi oxigenul degeaba.
Eva  | #77396
Eu stiu un caz, cand o mama, medic,insarcinata,afacut ecografii la un medic renumit din Iasi(ginecolog, evident)si nu a vazut ca ii lipsea un membru copilului .Asa ca...Noroc ca parintii acestui copil sunt niste luptatori, dar ce durere, cata suferinta adaugata ulterior(operatii reusite si nereusite,multi,multi bani ...fara folos etc.)Mare putere le trebuie acestor oameni si toata admiratia noastra pentru demnitatea cu care isi duc crucea.Doamne, ajuta-i in continuare !
mama de gemeni  | #77397
cine esti tu draga cititor sa hotarasti daca un copil sa traiasca sau nu,toti avem dreptul la viata!!!! Daca Dumnezeu asa hotaraste inseamna ca stie el ceva!!
gabi  | #77398
Felicitari pentru aceasta mamica si pentru toti ceilalti parinti care nu si-au abandonat copii, nici cand erau inca nenascuti, nici mai tarziu. E o dovada de responsabilitate si de mare credinta. Cu siguranta, in fiecare clipa, aceste calitati sunt vazute si apreciate chiar si de catre Dumnezeu, si cu siguranta rasplatite. FELICITARI si BUCURATI-VA DE COPII VOSTRI ! Cu totii suntem imperfecti, dar cu totii putem simti bucuria. In plus, oare imperfectiunile noastre interioare nu sunt mai condamnabile decat cele care se vad fizic? In timp ce noi cautam disperati succesul in viata, acesti parinti AU DEJA SUCCES:
au castigat cea mai mare lupta, pe care altii n-au curaj nici s-o priveasca - AU CURAJUL SA FIE BUNI , desi acesta ii costa enorm. SINCERE FELICITARI !
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.4338 (s) | 22 queries | Mysql time :0.304767 (s)

loading...