News Flash:

Izvoarele vietii, lasate in paragina

4 Februarie 2008
8851 Vizualizari | 4 Comentarii
• In cinci localitati din judetul Iasi, respectiv Parcovaci, Baiceni, Strunga, Raducaneni, Breazu functionau odinioara linii de imbuteliere a apei minerale • Acum izvoarele sunt destinate adapatului animalelor si, cat se poate, pentru nevoile satenilor • Aproximativ 36 la suta din apele minerale ale Europei se afla pe teritoriul Romaniei, insa initiativa privata este mai mult decat repetenta la domeniul exportului si al exploatarii de noi surse minerale din tara • "Este o apa extraordinara. Pe vremuri duceam cate doua-trei sticle din asta apa si la directorul spitalului din Targu Frumos, Ionescu. Da` ii duceam si doctorului Mihai si-mi multumeau amandoi ca tare mai e buna apa asta. Ai, da` sa stii matale ca veneau straini cu masinile si luau apa de aici, asa cateva bidoane de alea de cinci - zece litri. Eu iau numai de aici apa. Pentru stomac, ochi, rinichi, apa asta e tare buna", a spus Vasile Pricop, din satul Baiceni • "In Iasi, afara de sursa Copou si apele balneare Nicolina, celelalte sunt libere de sarcina. Interesul consta in a veni, fie din partea institutiilor publice, a persoanelor juridice ori private, initiativa de exploatare a unei surse de ape minerale. Insa aceste initiative, din pacate, nu au aparut nici acum. Va spun ca exploatarea apelor minerale este una dintre cele mai rentabile activitati deoarece amortizarea investitiilor se face in cel mult 3 - 4 ani", a aratat Alecu Mocanu, seful Compartimentului de Inspectie Teritoriala pentru Resursele Minerale Campulung Moldovenesc

In timp ce firmele si primariile sau oamenii de afaceri se bat intr-un domeniu relativ restrans pentru a obtine bani, minut dupa minut poate milioane de Euro se pierd in zadar. Aurul albastru curge neincetat in cinci localitati iesene, fara ca nimeni sa vina si sa-l comercializeze. Sunt cinci localitati - Parcovaci, Baiceni, Strunga, Raducaneni, Breazu unde, odinioara, erau linii de imbuteliere sau s-a incercat sa fie realizate. Pe langa aceste localitati, mai sunt o serie care prezinta interese balneare datorita namolurilor, dar sunt trecute in uitare. Aproximativ 36 la suta din apele minerale ale Europei se afla pe teritoriul Romaniei, insa initiativa privata este mai mult decat repetenta la domeniul exportului si al exploatarii de noi surse minerale din tara. Cat despre Iasi, acesta este codas, stiut fiind ca doar o sursa de ape minerale, Iasi-Copou, este exploatata si una cu interes balnear, Nicolina, dintre zeci de surse cunoscute din care cinci care pot fi exploatate oricand. Motivatia ca domeniul de la Strunga este cerut de un mostenitor si ca atare nimeni nu poate exploata apele este falsa, resursele minerale nu sunt proprietatea celui care cere pamantul, ci a Societatii Nationale a Apelor Minerale si, ca atare, oricand cineva poate cere licenta de exploatare. "Noi avem atributiile de avizare si control. Agentii economici se adreseaza noua, iar de aici primesc toate informatiile necesare pentru a-si duce mai departe planul de a obtine licenta de exploatare. Referindu-ne la Iasi, in afara de sursa Copou si apele balneare Nicolina, celelalte sunt libere de sarcina. A fost o cerere acum 4- 5 ani pentru sursa Strunga, dar firma n-a mai revenit. Proprietarul terenului de aici nu are drept si asupra zacamintelor. Si primariile pot cere sa exploateze resursele minerale. Interesul consta in a veni, fie din partea institutiilor publice, a persoanelor juridice ori private, initiativa de exploatare a unei surse de ape minerale. Insa aceste initiative, din pacate, nu au aparut nici acum. Va spun ca exploatarea apelor minerale este una dintre cele mai rentabile activitati deoarece amortizarea investitiilor se face in cel mult 3 - 4 ani, iar cheltuielile de productie sunt foarte mici", a aratat Alecu Mocanu, seful Compartimentului de Inspectie Teritoriala pentru Resursele Minerale Campulung Moldovenesc, sub jurisdictia caruia intra si apele minerale din Iasi.

Parcovaci, o amintire trista

Ruine, delasare, ape minerale foarte valoroase care se varsa direct in Bahlui. Iata situatia actuala a acelor ape minerale din Parcovaci ce puteau fi gasite in sticle de un litru pana in 1990. Si la 18 ani de la desfiintarea fabricii de imbuteliere a apei minerale din Parcovaci, izvoarele de ape minerale sulfuroase nu contenesc a mai curge. Din cele cinci izvoare, doua au inca un debit puternic. Cum tevile s-au degradat, apele tasnesc pe langa vechiul loc sau pur si simplu din terenul aflat in panta. Nu doar satenii, ci si orasenii din Harlau si alte localitati iau apa de aici. Sunt ape oligometalice, cu concentratii crescute de sulf, in functie de izvor, recomandate pentru problemele gastro-intestinale, urinare, avand efecte diuretice. Dintr-un zid lung de vreo 20 de metri, tevile din care curg apele minerale au ruginit, formandu-se o balta. Captarile din vremea fabricii s-au pastrat, dar nimeni nu se atinge de apa din ele. Secunda dupa secunda, aceste izvoare curg in Bahlui. "E apa buna, dar are gust de sulf. Inainte era o fabrica si luau apa atat sa o puna in sticle si sa vanda, cat si pentru brifcor. Eu iau cand ma doare stomacul, in rest pentru animale, numai acolo le adap", a spus Elena Gaina, o sateanca din Parcovaci a carei casa este peste drum de izvoarele minerale. Debitul celor aproximativ 5 izvoare era undeva in jur de 10 mii de litri pe zi. "Stiu ca lucrau cateva sute de oameni. Era o fabrica ce tinea de Colectiv, oamenii aveau norma sa lucreze aici. Cam la 4.000 de sticle se imbuteliau zilnic. Era asa mai vechi, da` se facea treaba. In 2000 se mai putea vedea cladirea, dar intr-o singura noapte satenii au demolat-o. Cred ca erau ceva interese. Uitati, si acum cateva luni au venit niste straini sa intrebe de aceste izvoare, poate sa concesioneze terenul, dar n-au mai revenit", si-a amintit Mihaela Prisecaru. Intr-adevar, chiar langa izvoare este un depozit de cherestea. Si muncitorii au dat de gustul apei, sapandu-si propriile puturi de ape minerale, mai putin cel care a preluat terenul, caci nu a tagaduit sa deverse mizerie in imediata apropiere a izvoarelor. "De mic copil stiu apa aceasta. Hai, ce imbuteliau apa.. Si la Bucuresti o duceau la tovii secretari. Si ce apa buna...Ma mir ca nu fac din nou ceva sa o vanda...", a spus Petru Padure, satean din Parcovaci. Satul s-a ales doar cu punctul de agrement.

Izvoarele din gradina


 La nici o suta de metri de locul unde a functionat linia de imbuteliere sub numele de Parcovaci, alte izvoare de ape minerale si-au croit drum catre albia Bahluiului. Aceste fire de ape minerale curg chiar din gradina lui Ilie Boca, un satean care a drenat zona, creand cateva rigole pentru ca apa minerala sa nu-i inunde gradina. Din ochiul de apa strans din aceste ape minerale, sateanul a sapat un sant pentru ca, de la un anumit nivel, apa sa curga in Bahlui. "Asa e peste tot aici, apa cauta sa iasa din pamant. Vedeti, pe o suprafata de cateva hectare in jurul izvoarelor unde apa minerala era captata, pamantul bahneste de aceste ape. Cred ca e atata apa minerala ca am avea zeci de ani buni chiar sa fie din nou exploatata", a adaugat Petru Padure. Dar, nu doar pe partea stanga a Bahluiului apele cauta in continuare sa iasa din pamant, ci si de cealalta parte. La o distanta de peste doua sute de metri, din padurea de dupa barajul Parcovaci, un alt izvor de ape minerale curge. La prima vedere pare unul feruginos. Doar angajatii la punctul de la Directia de Ape Prut, in a carei administrare este barajul, mai iau apa de aci. Si, desigur, cirezile satului sunt aduse vara la acest izvor, considerat si adapatoare.

Baiceni, proiect esuat


Izvoarele de ape minerale, sulfuroase si carbogazoase din Baiceni, comuna Cucuteni, au fost date uitarii inca de pe vremea regimului comunist. Prin anii `80, autoritatile locale au captat patru vine de izvoare si au avut o tentativa de a realiza un strand, insa asa a ramas totul de atunci, ba chiar mai rau. Dar interesul pentru aceste ape este consemnat inca de prin 1888, cand chimistul Petru Poni, nascut in comuna Cucuteni, a realizat primele analize pe care le-a si publicat. Chimistul compara aceste izvoare cu Borsecul. Si a ramas doar o comparatie. Sunt izvoare de ape minerale sulfuroase, hipotone, sodice si bicarbonate. Din cele patru captari importante, in prezent doar doua sunt folosite zilnic de sateni. Prima captare este ceva mai sus de Schitul Baiceni, a doua la Paiu, a treia si a patra la Bratan, nume date dupa localizarea lor. Din izvorul de apa minerala sulfuroasa aflat la cateva zeci de metri de domeniul Schitului, oamenii iau cu butoaiele apa pentru animale. "E buna pentru ficat si stomac. Tatal meu, cand il doare stomacul, bea apa de asta si-i trece. Acum, umplu aceste butoaie ca sa am ce da la vaci si cai", a spus Andrei Smandu, un baietandru din Baiceni care-si incarca butoaiele cu aceste ape minerale pentru animalele din gospodarie. Ca el, si alti sateni fac aceasta zilnic: iau apa minerala pentru animale.

Apa tamaduitoare


Totodata, satenii din Baiceni folosesc apele in scopuri curative, pentru durerile de stomac, afectiunile oculare, reumatism, bai, dar si pentru fixatul parului, spalat sau adapatul animalelor. De la aceasta captare, pe acelasi versant, la o distanta de cateva sute de metri, in spatele casei lui Mihai Paiu, se afla o alta sursa de ape minerale. Din bazinul fisurat, apa tot curge intr-o viroaga. "Era inainte si o tablita, da` a disparut. O vrut ei sa faca ceva, bai, de astea, dar numa` vorba o fost. Si ce apa! Da` la ce n-o folosim? Femeile isi mai spala parul cu aceasta apa ca il fixeaza, de aizice ca-i dat cum il dau cucoanele din targ. Eu iau si pentru mancare. Stiu ca-i buna pentru ochi, reumatism, stomac. Si la spalat o folosesc, stiti cum curata? Nu mai trebuie nimic altceva, scoate niste haine albe albe. Atata ca nu-i buna pentru a o folosi la muraturi", a spus Marioara Paiu, proprietara casei in spatele careia se afla al doilea izvor de apa minerala. La Bratan, cum este cunoscut un alt izvor de ape minerale, captat pe vremea regimului ceausist, satenii iau zilnic apa pentru consum. Stiind cat de pretioasa este apa, au amenajat bazinul, iar curgerea apei este controlata cu un cep de lemn. "Este o apa extraordinara. Pe vremuri duceam cate doua-trei sticle din asta apa si la directorul spitalului din Targu Frumos, Ionescu. Da` ii duceam si doctorului Mihai si-mi multumeau amandoi ca tare mai e buna apa asta. Ai, da` sa stii matale ca veneau straini cu masinile si luau apa de aici, asa cateva bidoane de alea de cinci - zece litri. Eu iau numai de aici apa. Pentru stomac, ochi, rinichi, apa asta e tare buna", si-a amintit Vasile Pricop. Din acest izvor, un satean si-a format un mic helesteu din care uda legumele.

Ape minerale pentru spalat rufele


Dar oamenii din satul Baiceni folosesc apele minerale nu doar in scop terapeutic. Unele izvoare, spun satenii, au apele foarte bune pentru curatarea hainelor. "Ai, da` sa vezi matale ce bine se spala hainele cu aceasta apa. Mereu merg sa iau apa din captarile facute pe vremea lui Ceausescu cand imi trebe` sa spal", arata Marioara Bondai, o batrana din sat. Gospodinele cunosc aceste ape ca fiind bune la toate. "Apele astea sunt tare bune si la bai, reumatism, dureri de inima, pentru ochi, da` si la spalat. Nu-ti trebuie sapun la haine, asa de bine se curata cu aceste ape care au asa un miros de pucioasa", a spus Didina Ichim, o alta batrana din Baiceni. Si in sarcina barbatilor cade sa aduca apa pentru spalat. La nici 50 de metri de sursa "La Bratan", se afla o alta sursa, lasata in paragina din care, cum era si firesc, apa curge in garla. "Asta e tare buna pentru spalat. Nu-ti trebuie dero. Scoate rufele tare curate. De acolo iau la spalat hainele", a adaugat mos Pricop.

Strunga, aurul albastru e parsiv

Societatea de Medici si Farmacisti, infiintata in anul 1829 la Iasi, a intreprins primele analize a apelor minerale de la Strunga in anul 1832. Istoria acestei statiuni este lunga, insa prezentul a distrus totul, de mai mare rusinea. Sunt ape atat de bogate in sulf incat miroase la zeci de metri departare, iar alte izvoare sunt bogate in carbonat de fier. De asemenea, prezinta o stabilitate mare in timp, analizele din 1834 si cele din 1980 sunt aproape la fel, aratandu-le ca ape sulfuroase, sodice, hipotone, calcice si, mai putin, sulfatate-magnezice. Unele izvoare erau si sunt mai bogate in sulf si fier decat cele de la Herculane, dar acesta nu a fost un motiv ca, din aproximativ 15 izvoare amenajate, nici unul sa mai fie exploatat dupa 1996. Banii par a fi un blestem pentru cei ce vor sa-i faca deoarece aici la Strunga curg pe apa sambetei. "Era o minunatie. Erau vreo 17 fantani, ape pentru ochi, reumatism, stomac si cate altele", a spus indignata Angela Duhaniuc, candva angajata la Statiunea Strunga. Acum, mirosul de sulf impresoara cladirile statiunii care arata ca dupa bombardamente, iar apele minerale curg usor, ramanand sa vada lumea ce bogatii se pierd secunda de secunda. Totusi, se pare ca pierderea este relativa, deoarece oamenii gandesc ca tot in pamantul romanesc intra aceste ape si vor reveni cand vor avea constiinta."Este o crima! Ce era aici! Ma doare sufletul, dar aratati lumii ce dezastru este aci", a spus Gheorghe Asafti, satean din Strunga, si el fost angajat al statiunii.

Izvoare sterse de pe harta


In satul Picioru Lupului din comuna Ciurea, dar si in comuna Tomesti au fost prevalate primele probe de ape in 1850, dar nu s-a mai intreprins nimic. La Raducaneni a functionat o linie de imbuteliere a apei minerale dar, ca si in cazul izvoarelor de la Breazu, in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial activitatile au fost sistate. Au urmat noi incercari de revigorare, dar pe la 1980 lucrarile au fost abandonate. Erau stiute vreo 10 izvoare, unele oligominerale, altele hipotonice, toate fiind sulfatate, calcico-magnezice si, mai putin, feruginoase. Analizele realizate in 1940 si 1977 aratau ca sunt indicate pentru bolile legate de rinichi sau cele gastro-intestinale. Unul dintre izvoarele captate, denumit "Soci", avea ape care in urma analizelor s-au dovedit a fi alcalino-teroase, fiind indicate pentru tulburarile neuro-vegetative, inflamatii, alergii. In aceasta comuna au aparut si alunecarile de teren, afectand si mai tare captarea apelor minerale. Totusi, este pastrata o lucrare de captare insa are o destinatie noua, adapatoare pentru animalele din comuna. Celelalte fire de izvoare, aflate in padure, bolborosesc a paguba. Izvoarele de ape minerale de la Breazu, nu cele din sursa Copou de unde este imbuteliata apa minerala Amfiteatru, au fost exploatate de prin anul 1866 pana in perioada celui de-al doilea Razboi Mondial. In prezent, la anunturile imobiliare, proprietarii de terenuri dinspre padurea Breazu se lauda ca au fantani cu apa minerala. La Repedea este consemnat faptul ca incepand de prin anul 1844 pana in 1873, iesenii apelau la metodele de hidroterapie. Acum, numai izvoarele istorice mai amintesc de hidroterapia Repedea, caci si rezevatia cu acelasi nume este lasata prada distrugerii. Namolurile de la Letcani erau cunoscute de prin anul 1935, cand au fost analizate de catre chimistii ieseni. Acest namol era recomandat pentru reumatism, fiind sapropelic (namolul ivit in balti ca urmare a descompunerii substantelor organice). Dar lucrarile de drenare au taiat izvoarele, namolul fiind acoperit, in timp, de pamant peste care, in prezent, tarlesc oile desi ar mai putea fi utilizat.

Avertizare


"Noi nu am avut nici un fel de solicitare pentru a realiza vreo analiza la unul din izvoarele de ape minerale cunoscute. Si chiar daca am face analize, atata vreme cat aceste izvoare nu sunt protejate, cat nu exista un detinator al lor, nu putem spune ca sunt ape potabile. Oricand cineva poate sa arunce deseuri, oricand pot aparea infiltratii care sa afecteze calitatea apelor, in consecinta nu sunt ape potabile", a aratat dr. Anca Cristea, sefa Compartimentului Igiena Mediului din cadrul Autoritatii de Sanatate Publica.

apa tamaduitoare avertizare
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (4)

Dascalu Paul  | #29190
Domnule Marius Sidoriuc, aveti niste pretentii absurde ! Dar cum credeti ca oamenii vor bea numai apa minerala fara sa se ameteasca si sa mai uite de griji ! Cum vreti sa mai injure oamenii numai cu apa fara nimic alcoolizat la bord ca sa sa prinda curaj de cafteala pe cineva care nu-i place la infatisare, sau si-a adus aminte ca in copilarie a fost cumva insultat sau agresat cu ceva? Cum vreti sa mai aiba curaj sa introduca la cutia de viteze cea mai mare viteza pe care o poate lua masina lui?Cum vreti sa mai braveze ca are cea mai grozava masina din localitate sau din judet ? Chiar vreti sa nu mai piara nimeni pe sosele? Chiar vreti ca sfintiile sale prea cucernici parinti sa nu mai aiba activitate la inmormantari si sa someze? Unde ati vazut nunti, cumatrii, onomastici, praznice, craciun, paste numai cu apa minerala sau cu sucuri ? Se mai pot distra sau certa oamenii treji ? Ce sa mai duca crestinii la biserici, apa minerala ? Cine accepta sa se mai impartaseasca numai cu apa minerala ? Vreti ca oamenii fara consum de bautri alcoolice sa devina constienti si sa mai faca vreo revolutie ? Vreti ca viticultorii sa nu-si mai vanda vinurile si sa dea faliment? Cine isi va mai sarbatori onomastica numai cu apa minerala? Va dati seama ca se face concurenta la izoarele de munte pentru apa minerala .Daca oamenii vor fi sanatosi medicii vor da faliment ,caci nu vor mai avea pacienti ! Politia nu va mai avea pe cine amenda caci toti conducatorii de autovehicule vor fi treji si respectand cu strictete regulile de circulatie , nu vor mai fi amendati ! Barmanii vor da si ei faliment. Dumneavoastra nu va dati seama ce s-r putea intampla daca lumea ar bea numai apa minerala ! Asa ca lasati apa minerala de pret, tamaduitoare sa curga pe Bahlui ca si acesta trebuie dezinfectat pentru broaste , pesti si alte lucruri aruncate pe apele lui. Cineva mi-a reprosat ca rugineste daca bea apa simpla sau minerala , dupa ce l-am invitat sa bea apa foatre buna de pe peronul garii de la Targu Frumos. Bietul om a uitat ca doar unele metale ruginesc din cauza apei si ca omul are in constitutia lui aproape 80% apa si fara apa omul nu poate trai. Botezul cu apa sau in apa poate ii mai aminteste de necesitatea absoluta a apei pentru om!
Dascalu Paul  | #29191
Completare.Cuvantul " fara" trebuia scris "fara ", iar cuvantul "foatre" trebuia scris "foarte ". In loc de "sa sa ", trebuia scris numai cu un singur" sa". Va rog sa ma iertati !
Dascalu Paul  | #29192
Alte completari: "bauturi" in loc de "bautri" si "s-ar" in loc de "s-r".
gjhjok  | #29193
Si in comuna Victorias exista un izvor cu apa sulfuroasa care raspandeste mirosul de sulf pe o distanta de 5 km, asa de bogata este in sulf.
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1411 (s) | 24 queries | Mysql time :0.015219 (s)

loading...