News Flash:

Judetul Iasi a fost pe punctul de a pierde 320 miliarde lei

31 Octombrie 2004
1036 Vizualizari | 0 Comentarii
•Nu mai putin de 8 milioane Euro, fonduri nerambursabile, contractate de judetul Iasi pentru dezvoltarea infrastructurii rurale •In acelasi timp, peste 1.300 de miliarde lei au fost atrase pentru judetul Iasi prin Programul SAPARD din comunele iesene •Fondurile pentru noile masuri care vor fi lansate in primavara anului viitor se ridica la 5.200 de miliarde lei Pana cu putin timp in urma, judetul Iasi ar fi putut pierde aproximativ 320 de miliarde lei, ca urmare a nefinalizarii lucrarilor de constructie de drumuri comunale si aductiuni de apa, derulate prin Programul SAPARD. Astfel, dupa ce au trimis adrese, sapte primari din judetul Iasi au reusit sa obtina noi amanari pentru finalizarea lucrarilor finantate de Uniunea Europeana cu sume cuprinse intre 800 mii Euro si 1 milion Euro. Cel mai mare dezastru al Programului SAPARD ar fi putut sa aiba loc in comuna Miroslava, unde primarul comunei a reusit in cele din urma sa gaseasca fonduri pentru construirea podului, care nu a fost inclus in proiectul initial, prin vinderea unui teren din zona Metro. O alta situatie, de-a dreptul hilara, s-a petrecut in comuna Roscani, unde, dupa ce a executat 43 la suta dintr-un drum lung de 6,2 kilometri, firma de constructie a dat faliment. Ca urmare acestui lucru, la Roscani va avea loc o alta licitatie in luna decembrie. Pasuirea data de Agentia Nationala SAPARD a fost acordata initial pentru o luna de zile, cand au fost finalizate majoritatea lucrarilor la proiectele din judet. Situatiile inedite care au beneficiat de clementa Agentiei au fost cele de la Comarna, Lungani, Schitu Duca, Siretel, respectiv Popricani si Vladeni, unde constructorul grec Athenaiki Tehniki a fost inlaturat prea tarziu. Istoric La data de 1 august 2002, inceputul Programului SAPARD de la Iasi a fost unul timid, cu doar 19 proiecte, in cadrul Masurii 2.1 - Dezvoltarea si Imbunatatirea Infrastructurii Rurale. "La inceput au fost putine proiecte, deoarece oamenii si primarii in general erau foarte timizi. Mai apoi au inceput sa depuna din ce in ce mai multi", a explicat directorul Regionalei SAPARD Iasi, Teodor Robu. Urmatoarele trei luni de zile au fost echivalentul unui aflux de proiecte depuse, din care in final au fost aprobate un numar de 43, din care doua urmeaza sa fie implementate anul viitor. "Noile masuri care speram ca vor fi inaugurate la inceputul anului viitor au fonduri destul de semnificative pe plan national", a mai declarat Teodor Robu. Astfel, masura privind Silvicultura are un buget de 154,2 milioane Euro, cea a Grupurilor de Producatori 26 de milioane Euro, in timp ce pentru metodele agricole moderne au fost alocate 40 de milioane Euro, aceasta masura beneficiind de fonduri nerambursabile si contributie de suta la suta, pentru proiectele privind actiunile publice, respectiv 50 la suta pentru fondurile destinate proiectelor private. Situatia de ansamblu a lucrarilor este mult imbunatatita, comparativ cu situatia dezastruoasa de acum cateva luni de zile. Astfel, pana in acest moment au fost depuse cereri de plata in valoare de peste 898 de miliarde lei, pentru toate cele 41 de proiecte, urmand ca suma de pana la 1.300 de miliarde lei sa fie completata de proiectele al caror termen de finalizare a fost prelungit si la care vor fi organizate licitatii, in mare parte datorita faptului ca pe listele de licitatii au fost prezente doar una sau doua societati de constructii. Noi masuri de finantare Incepand cu anul viitor vor fi lansate la Iasi inca trei masuri destul de asteptate, referitoare la Silvicultura, Constituirea Grupurilor de Producatori si masura privind Metode Agricole Ecologice. In sensul dezvoltarii grupurilor de producatori, in urma cu aproximativ o luna de zile a avut loc o initiativa din partea Serviciului Tehnic din cadrul Directiei Agricole. Astfel, au fost infiintate 18 grupuri, pentru zonele mai importante, cu potential agricol ridicat, pentru care a fost desemnat cate un consilier din cadrul Directiei, responsabil cu zona respectiva. Constituirea grupurilor este foarte importanta pentru SAPARD, deoarece in acest mod mai multi producatori agricoli, unindu-se, pot achizitiona mai usor utilaje prin SAPARD, avand totodata si o mai mare forta financiara ca urmare a necesitatii cofinantarii proiectelor private in procent de 50 la suta. Totodata, noile modificari aduse masurii 3.1- Investitii in exploatatiile agricole au scopul principal de a stimula depunerea de proiecte SAPARD pentru cei care au concesionat spatii, care au fost incluse in cadrul masurii mentionate, ca spatii care pot contracta fonduri SAPARD. Persoanele care au primit spatii cu titlu gratuit s-au plans de nenumarate ori ca nu pot accesa aceste fonduri din cauza cerintelor de titular al spatiu pe care le cerea Agentia SAPARD. La nivel national, in cadrul Masurii 3.1, Investitii in exploatatiile agricole, bugetul depaseste suma de 92 de milioane Euro. Astfel, pot fi accesate fonduri pentru investitii in exploatatiile agricole private, vegetale si de crestere a animalelor, asigurand rationalizarea si reorientarea productiei pentru cresterea calitatii produselor abtinute, prin aplicarea unor tehnologii competitive si care ar putea limita poluarea asupra mediului inconjurator. Ce implica pierderea finantarilor Valoarea totala a fondurilor alocate de Uniunea Europeana prin Programul SAPARD se ridica la un miliard Euro. Pentru a putea intelege cu adevarat ce reprezinta aceasta suma, trebuie specificat ce se poate cumpara cu acesti bani: - mai mult de 140.000 de autoturisme Dacia Logan; - Un numar de aproaper 40.000 de apartamente cu valoarea de un miliard lei fiecare, situatie care ar rezolva problema locuintei unui numar de 120.000 de oameni; - salariul pentru o perioada de un an de zile pentru sapte milioane de romani, in timp ce in iulie 2004 numarul total de salariati din economia romaneasca era de opt milioane de oameni. In iulie 2004, salariul mediu net al unui roman se cifra la 5,833 milioane lei. Uniunea Europeana a acordat Romaniei, pentru prima oara, intreaga raspundere pentru derularea unui program de asistenta pentru preaderare in scopul testarii capacitatii administrative de lansare si executare a programului ce pregateste tara pentru gestionarea unor finantari mai mari, ce urmeaza sa fie primita in perioada 2005 - 2006. In cazul in care nu ar fi fost acordate termene noi pentru executia lucrarilor de la Iasi, Romania putea sa piarda asemenea viitoare finantari. Gelu JIREGHIE
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1333 (s) | 24 queries | Mysql time :0.021979 (s)