News Flash:

Judetul Iasi va deveni frontiera orientala a Uniunii Europene

5 Decembrie 2004
590 Vizualizari | 0 Comentarii
•Din anul integrarii in comunitatea europeana, judetul Iasi va constitui una dintre frontierele Uniunii Europene •In cadrul discutiilor de ieri de la Universitatea "Al. I. Cuza" au fost subliniate implicatiile acestui fapt •Una dintre concluzii ar fi ca frontierele ar trebui sa uneasca si sa permita schimburile de o parte si de alta, si nu sa desparta

Faptul ca, odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana (UE) in 2007, judetul Iasi se va afla la frontiera estica a acestei comunitati, ceea ce creeaza deja temeri si semne de intrebare. Aceasta din cauza ca va avea loc o noua separare a unor oameni raspanditi de o parte si de alta a unei granite si ale caror relatii de vecinatate au fost stabilite progresiv dupa 1989. Este vorba si de problema minoritatilor transnationale, proprie acestei parti a Europei. Pentru a discuta aceste aspecte, Centrul Cultural Francez (CCF) Iasi, in colaborare cu Universitatea "Al. I. Cuza" a organizat un colocviu privind consecintele regionale si sociale legate de nasterea acestei noi frontiere orentale a UE, cuprinzand intalniri ce au inceput ieri si se vor finaliza azi. Un alt aspect discutat este cel al migrarii, dat fiind ca Romania are cel mai mare potential migratoriu dintre tarile Europei Centrale si de Est.

Considerente geo-strategice

Cuvantul de deschidere a colocviului "A gandi si trai frontierele in 2004-2007: nelinisti si sperante in Europa Orientala" ar fi trebuit sa apartina lui Phillipe Etienne, ambasadorul Frantei in Romania, insa, din cauza unor probleme personale, acesta nu a putut participa, fiind nevoit sa se intoarca la Bucuresti. Astfel, introducerea a fost realizata de presedintele Centrului Cultural Francez, Guillaume Robert, si de prorectorul cu relatiile internationale al Universitatii "Cuza", conf. dr. Henri Luchian. Totusi, Phillipe Etienne a lasat un mesaj pentru participanti, in care a mentionat ca "Franta vrea o Europa puternica, dar nu o fortareata. Newton avea dreptate cand spunea ca oamenii construiesc prea multe ziduri si prea putine poduri", referindu-se la faptul ca o frontiera nu trebuie sa desparta, ci sa permita accesul de o parte si de alta a acesteia. A urmat apoi o masa rotunda, iar primul care si-a exprimat punctul de vedere a fost Volodymyr Poselskyy, profesor la Centrul de Studii si Cercetari Internationale din cadrul Institutului de Studii politice din Paris. Acesta a aratat ca exista patru categorii de frontiere: geoeconomice, geopolitice, comunitare si constitutionale. Poselskyy a prezentat situatia Ucrainei in regiune, precum si faptul ca noile state independente desprinse din fosta URSS vor trebui sa aleaga intre integrarea in Uniunea Europeana (ce ar presupune o reforma democratica interna) si apropierea de Rusia. Acesta a precizat ca revolta populara impotriva alegerilor din Ucraina este ireversibila, iar acum exista un clivaj intre regiunile in care exista o societate bine dezvoltata si cele in care aceasta este slab reprezentata. In plus, Volodymyr Poselskyy considera ca cel mai rau scenariu ar fi coexistenta UE cu o noua uniune formata din fostele tari sovietice, aratand ca ideala ar fi apropierea Rusiei si a noilor state de comunitatea europeana.

Cooperare si drept de azil

Urmatorul care a luat cuvantul a fost Adrian Pop, profesor al Facultatii de Stiinte politice din cadrul Universitatii "Dimitrie Cantemir", Bucuresti, care a prezentat un studiu realizat in trei tari, Bulgaria, Romania si Ucraina, privind importanta geo-strategica a zonei Marii Negre. Dintre concluziile acestui studiu, acesta a subliniat ca o cooperare in regiune trebuie sa aiba mai intai un continut economic, si apoi sa se refere si la securitate. Romanii considera ca cele mai importante obstacole in calea integrarii in UE sunt din acest punct de vedere slaba dezvoltare economica, precum si existenta retelelor de crima organizata, Bulgaria se confrunta cu conflicte etnice, iar Ucraina este macinata de lupte politice. Apoi, Olivier Clochard, profesor al Universitatii Poitiers, a abordat problema migratiilor internationale si a dreptului de azil, aratand ca o politica de toleranta zero privind imigrantii nu mai corespunde situatiei actuale. Acesta a dat ca exemplu Franta, iar concluzia alocutiunii sale a fost ca trebuie intarite controalele la frontiera (cea aeriana fiind cel mai bine organizata din acest punct de vedere), dar este importanta si o "democratizare" a granitelor, in sensul respectarii Drepturilor Omului si al unei viziuni spre exterior. In acest sens, Clochard a aratat efectele negative ale unei politici a frontierelor prea restrictive. Ca exemple, acesta a mentionat cum introducerea vizelor pentru Algeria a determinat in Marsilia o scadere generala a economiei cu 35%, precum si cazul persoanelor care au decedat incercand sa treaca cu vaporul ilegal granita, care fie s-au inecat, fie au murit sufocate in containere pentru marfuri. Colocviul va lua sfarsit astazi, cand, de la ora 9.00, Antonella Capelle-Pogacean, de la Centrul de Studii si Cercetari Internationale din Paris va dezbate perceptiile ungare ale frontierei, Cornel Iatu, profesor la Facultatea de Geografie a Universitatii "Cuza" din Iasi va discuta despre frontiere ca fragmente de spatiu si fronturi economice migratoare. Va mai vorbi auditoriului Ion Vatra, profesor al Facultatii de Istorie din cadrul Universitatii de Stat a Moldovei, Chisinau, care a ajuns abia in cursul zilei de ieri in Iasi.
Marius CUNA
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2342 (s) | 22 queries | Mysql time :0.115715 (s)