News Flash:

La 101 ani, acest veteran de razboi duce o viata plina de chin. Cu lacrimi in ochi isi asteapta sfarsitul: "Sunt atat de singur, vreau sa mor"

7 Decembrie 2017
551 Vizualizari | 0 Comentarii

Veteranul de razboi Constantin Olaru, de 101 ani, i-a intampinat pe cei din Directia calitatea vietii personalului din cadrul MApN cu lacrimi in ochi.

Prima vizita la Constantin Olaru, din judetul Gorj, a fost in martie 2017. Atunci veteranul le-a spus povestea lui trista. „Vazand conditiile in care locuieste, am crezut ca are nevoi materiale foarte mari, insa nevoia lui cea mai mare e de camaraderie. Sufera de singuratate. Se simte al nimanui, singur pe lume“, spun cei care l-au vizitat.

Veteranul a facut armata la Regimentul 5 Vanatori din Timisoara. „La razboi, am plecat cu regimentul in muntii Aradului, pentru a lupta impotriva ungurilor care voiau sa isi ia judetele. Eram pregatiti in transee impotriva ungurilor. 
 
Intr-o noapte am primit ordin sa lasam granitele sa mergem in Rusia, pentru ca Rusia a luat Basarabia. Intr-o noapte am plecat vreo cativa soldati, dar eu am cazut pe munte in jos norocul a fost ca nu a cazut vreo piatra. Atunci "am dat-o raului pe mama ca m-a nascut" ca am ajuns asa. Ne-au luat si ne-au dus la infirmerie gata sa plecam la razboi, pe urma am primit ordin de la domnul maior, comandantul meu, sa ma trimita la birou. Aici ofiterul de serviciu a spus ca voi fi dat la Corpul 1 Armata la un domn colonel Ion Dancila. Acolo maiorul a spus ca ei pleaca pe front si ca eu sa ma duc sa iau in primire tot.
 
Mie imi parea rau sa ma despart de colegii mei dar a trebui sa execut ordinul. M-am dus la unitate si m-au lasat liber. A venit un domn major si m-a vazut necajit in curte si mi-a spus sa plec unde m-au trimis. Eram in judetul Arad, in comuna Conop, si eu trebuia sa merg la Regimentul 90 Infanterie, Corpul 1 Armata, la Sibiu. Atunci am plecat la gara si am urcat in tren din mers, m-am dus in Sibiu si m-am prezentat la Regimentul 90 si am ajuns la ofiterul de serviciu, care m-a trimis la domnul colonel cu un sergent eu avand functia de ordonanta.
 
Sergentul mergea pe bicicleta iar eu pe jos, ma uitam pe drum sa ma orientez, el m-a prezentat si a plecat. Am intrat la domnul colonel m-am prezentat si i-am spus cine m-a trimis si ca provin din Oltenia. 
  
Colonelul considera ca oltenii sunt hoti, i-am spus ca neamul meu nu este. M-a trimis la unitate sa-mi dea mancare, si desi nu stiam cum sa ma intorc, m-am descurcat. Pe urma am plecat la domnul colonel acasa cum zisese. Cand faceam curatenie ma verifica daca sunt hot aruncand monede in camera si inspecta dupa ce terminam curatenia sa vada daca le-am luat. Eu le luam si le puneam pe masa dupa ce le gaseam sub pat sau prin camera“, a povestit batranul. 
 
Acum, se lupta cu singuratatea, „Sunt asa de singur. Rar vine cineva sa ma vada. Vecina imi aduce mancare ca eu nu mai vad bine si abia am grija sa fac foc in soba. Uneori preotul vine la mine cu o paine si mai vorbim. Dar nu mai am pe nimeni, as vrea sa mor. Am avut trei copii si doi au murit in anul 2016. Ion, baiatul care mi-a ramas, e bolnav in scaun cu rotile si sta la Sibiu”, plange veteranul. 
 
In luna octombrie, de Ziua recoltei, cei de la minister au reusit, cu ajutorul unor oameni generosi, sa cumpere alimente: cartofi, ceapa, fasole, orez, ulei, faina, zacusca, dulceata, muraturi, pe care le-au daruit bunicului.

sursa: Adevarul

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

constantin olaru lacrimi judetul gorj singuratate armata
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1424 (s) | 21 queries | Mysql time :0.023014 (s)