News Flash:

La Vladeni - Apa si parloaga cat vezi cu ochii

12 Martie 2000
1363 Vizualizari | 0 Comentarii
•Taranii sunt inselati de cei care executa lucrarile agricole •Primarii sunt pusi doar pe capatuiala •E prea putin pamant... pentru tarani A fost odata o comuna Vladeni infloritoare, cu un nucleu industrial in care lucrau cateva sute de muncitori - la cunoscuta fabrica de vigonie, in apropierea careia s-a ridicat un intreg cartier de blocuri de locuinte. O comuna cu o intreprindere agricola puternica, cu o bogata viata spirituala. Astazi, comuna Vladeni arata cu totul altfel. Dupa zece ani doar 40% din tarani si-au primit pamantul Dupa atatia ani de cand a inceput aplicarea Legii fondului funciar, la Vladeni doar 40% din tarani si-au primit pamantul. Harababura este asa de mare ca e foarte greu sa se mai descurce cineva. Unii au fost pusi in posesie, dar nu-si cunosc tarlalele iar altii s-au trezit cate doi-trei repartizati pe acelasi lot. Nici cei care au primit pamantul nu se pot descurca, pentru ca orice lucrare agricola costa enorm de mult. Asa se face ca numeroase familii si-au lasat pamantul parloaga. "Ca sa cultiv un hectar de pamant trebuie sa platesc 1.400.000 de lei (500.000 de lei - arat, 250.000 de lei - discuit, 250.000 de lei - semanat, plus bani pentru samanta, ingrasamant). Daca ploua la timp mai iese ceva recolta, daca nu, am aruncat banii de pomana. Am 120.000 de lei pensie de CAP. Pentru un kilogram de grau se dau 1.400 de lei. Este bataie de joc. Te costa 30.000 de lei sa platesti ziua de munca a unui om plus mancare si bautura. Unde ajungi? Am 30 de oi, dar nimeni nu cumpara lana; de 4-5 ani sta lana in pod. Va trebui sa o arunc. Statul nu pune baza deloc pe agricultura. Am crescut anul trecut sase porci. Mi-au mancat o gramada de porumb si i-am vandut cu 10.000 de lei kilogramul viu. Nu se merita sa faci agricultura", ne-a declarat Anica Chichirau. Pentru ca lipsesc digurile, 60 de hectare de teren arabil sunt inundate Apa Jijiei inunda de 4-5 ori pe an suprafete intinse de teren arabil, precum si gospodarii din satele Iacobeni si Brosteni. Anul trecut, 60 de hectare au fost inundate, satenii fiind obligati sa lase pamantul parloaga. Nimeni nu a luat masuri sa inceapa indiguiri in zona. "Cand se revarsa Jijia, trebuie sa vina elicopterul sa ne scoata. Apa din fantani nu este buna de baut si suntem nevoiti sa aducem apa de la 2-3 kilometri. Anul trecut, cand a revarsat Jijia, ne-am dus si-am scos o batrana moarta din casa. Casa era in apa. Am mers pana la brau prin apa", ne-a spus Gherghina Dohoreanu din Iacobeni. Gherghina are si un "dinte" impotriva primarului Ioan Cohota: "Am sase copii si nici un venit pentru ca nici eu, nici barbatul meu, nu lucram nicaieri. Traim din alocatia copiilor. Am primit o jumatate de hectar de pamant de la primarie, dar si pe aceea mi-a luat-o inapoi. Era dreptul meu. Halal primar! xsta nici nu a vrut sa vorbeasca cu mine. Ca sa-ti rezolvi problemele, trebuie sa-i dai cadou. Eu nu am de unde. De cand este primar nu a facut nimic. Pe la noi prin sat nici nu vine". Vecinul Gherghinei, Mihai Caras, se plange ca inundatiile de anul trecut i-au distrus recolta de grau de pe un hectar si nimeni nu l-a despagubit. "Imi este si frica sa mai cultiv ceva. Daca mai traia Ceausescu poate ar fi facut aici niste diguri". "Au ramas campurile de plangere" Pe langa necazurile pe care le aduce Jijia, oamenii au probleme si datorita politicii dezastruoase duse de guvernanti in agricultura. Dupa cum se stie, lucrarile agricole costa foarte mult, iar la sfarsit de an, taranii constata ca mai mult au cheltuit decat au castigat din cultivarea pamantului. Semnificativa pentru starea actuala a celor mai multi dintre tarani este viata pe care o duce unul dintre locuitorii comunei, Dumitru Vasile Matei: "Sunt agricultor inca de cand m-am nascut", ne spunea el. "Am 1,65 ha de teren pe care cultiv porumb, floarea-soarelui, grau si sfecla-de-zahar. Ca sa pot insamanta porumb, trebuie sa dau noua kg de boabe pentru un kilogram de samanta. Este foarte mult. Noroc ca mai fac unele lucrari cu membrii familiei mele. Acuma vreau sa discuiesc si nu am disc. La fostul SMA, care era primul din judet, mai sunt doua-trei tractoare. Unii oameni, care au bani, isi aduc tractoare de la Erbiceni. Va spuneam ca am cultivat o jumatate de hectar cu grau. Societatea care a executat lucrarile, Mecrom Tg. Frumos, nu mi-a dat pentru anul trecut nici macar un bob, cu toate ca trebuia sa primesc 250 kg. In situatia mea mai sunt destui oameni. Cand i-am spus primarului, n-a vrut sa auda. De la Mecrom mi-au spus ca s-a terminat graul. Sa-mi dea macar banii. Ne dau 1.400 de lei pe kilogram. Nu am bani sa-mi cumpar paine. Eu am o pensie de 180.000 de lei. Doamna Elena Ocu, o femeie care stie oleaca de matematica, adica stie ca 2 si cu 1 fac patru si care lucreaza la Mecrom, mi-a inchis poarta si nu mi-a dat nici un ban. Unii au primit, altii nu. Si cu zaharul au facut la fel. O parte au primit 20 kg la tona de sfecla, iar altii 60 kg. Cum vine asta? Agricultura este la pamant. La preturile de azi nu merita sa faci agricultura. Au ramas campurile de plangere. Majoritatea este parloaga. Omul nu are bani cu ce sa-si plateasca lucrarile agricole. O sa fie lumea muritoare de foame. Aud ca va trebui sa platim si impozit pe pamant. Ce facem noi daca trebuie sa platim si impozit? Statul ne-a lasat de izbeliste. Ne dau exemple pe americani, pe chinezi, dar ei au cu ce face agricultura. Iar povestea cu cupoanele este chiar de ras. Vine vremea aratului si am auzit ca noi vom primi cupoanele incolo, in vara. Si-apoi, ce poti face cu aceste cupoane cand unul valoreaza 100.000 de lei?" Gheorghe D. Gheorghica din Iacobeni are o pensie de 170.000 de lei. Intrebat ce poate sa faca cu acesti bani, a raspuns cu amaraciune: "Platesc lumina si cumpar chibrituri". Cat despre Agromec, este convins ca nu se mai angajeaza pentru executarea lucrarilor, deoarece lumea are datorii la lucrarile efectuate de catre ei. Cupoanele? "Nici nu le iau. Ce, asta este subventie de la stat? Pentru un hectar de grau ni se dau cinci cupoane a 100.000 de lei. Viata unei familii de tarani este foarte grea. Muncesti din zori si pana-n noapte si cu ce te alegi?" Pentru primarul Ioan Cohota, locuitorii comunei alcatuiesc "o turma" Si pe langa toate aceste necazuri pe care le au satenii din comuna Vladeni ca, de altfel, cei din intreaga tara, necazuri provocate de incompetenta sau reaua vointa a guvernantilor, mai este si dispretul pe care-l manifesta la adresa consatenilor sai primarul Ioan Cohota. Pentru el, locuitorii comunei alcatuiesc "o turma". Nu este impresionat nici de dezastrele care le provoaca an de an revarsarea Jijiei, nici de faptul ca inca multi oameni nu au intrat in posesia suprafetelor de teren la care au dreptul, nici de multe alte probleme legate de gospodarirea celor sase sate, de starea deplorabila in care traiesc sute de familii. Magda OLTEANU
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1200 (s) | 24 queries | Mysql time :0.014251 (s)