News Flash:

Le crapa obrazul de seceta

5 Iulie 2004
660 Vizualizari | 0 Comentarii
•Nepasarea si lipsa de interes a autoritatilor locale face ca si in acest an pagubele provocate de seceta sa loveasca in agricultorii ieseni •Anul trecut, judetul Iasi a fost exclus de pe lista judetelor care au primit subventii pentru achizitionarea instalatiilor de irigatii

Judetul Iasi se confrunta cu seceta pentru cel de-al treilea an consecutiv, iar autoritatile locale nu au facut nimic in acest sens. In ultimii doi ani nu au mai fost primite subventii pentru achizitia de utilaje si instalatii pentru irigatii. Seceta a fost necrutatoare si in acest an cu agricultorii din judetul Iasi. Aproximativ 35% din suprafata totala cultivata cu cereale paioase a trebuit sa fie recoltata inainte de data normala. Pierderile au fost de 30% din productia medie pentru un an. Ploile din ultima vreme au fost in zadar pentru unele culturi, venind prea tarziu. Principala zona cu probleme in care a fost inceputa recoltarea culturilor de paioase mai devreme sunt cele care sunt intinse pe ruta Plugari-Vladeni-Movileni-Popricani-Ciurea. Precipitatiile, si asa scazute, din aceasta primavara au ocolit aceasta zona. Nici in ultimul interval de timp in aceste zone nu a plouat, deficitul de apa din sol fiind de 50-60 de litri pe metrul patrat. Desi specialistii din cadrul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Iasi au afirmat ca recolta din acest an la grau este de aproximativ 70 de mii de tone, pagubele provocate de seceta se ridica la 20 de mii de tone. Estimativ, la 6 mii lei pentru un kilogram de grau, paguba financiara pentru judet ajunge la 120 miliarde lei. Toate acestea ar fi putut fi evitate daca autoritatile ar fi luat din timp masuri pentru achizitionarea de instalatii de irigat in zonele cunoscute ca deficitare din punct de vedere al precipitatiilor.

Subprefectul prins pe picior gresit

Desi subprefectul Corneliu Rusu Banu s-a laudat in ultimii trei ani ca va obtine subventii pentru instalatiile de irigat, acest lucru nu s-a intamplat. Cel care s-a declarat ca fiind unul dintre cei mai mari sustinatori ai agricultorilor ieseni nu-si aduce aminte ca anul trecut judetul Iasi a fost exclus de pe lista zonelor in care au fost primite subventii pentru astfel de instalatii. Mai mult, acesta nu stie, nici macar estimativ, cat ar costa o instalatie de irigat sau care ar fi putut fi valoarea subventiei guvernamentale. "Anul trecut s-au primit subventii pentru 17 instalatii de irigat. Contributia statului este de 50 la suta, echivalentul a aproximativ 700 milioane lei", a declarat ieri Corneliu Rusu Banu. Ceea ce nu cunoaste subprefectul de Iasi este ca o aripa de udare cu anvergura de 300 metri, care poate iriga cateva zeci de hectare pe zi, costa 2,5 miliarde lei, iar o instalatie de irigare cu tambur, tip Nebraska, care poate uda 4 ha pe zi, costa circa 1 miliard lei. Mai aproape de datele reale pare ca se afla directorul adjunct al DADR, Neculai Olaru. "Anul trecut, judetul Iasi nu a primit subventii pentru instalatii de irigat, deoarece s-a considerat ca cele mai importante zone de culturi paioase sunt cele din sudul tarii, pentru care s-au si acordat subventii", a declarat ieri Olaru.

Al treilea an de seceta

Desi contabilizate din fotoliile din Prefectura sau DADR, cele cateva zeci de mii tone de recolta nu reprezinta decat niste cifre, pentru agricultorul de rand sau pentru marile societati comerciale agricole pagubele provocate de seceta ii aduc la sapa de lemn. Un calcul simplist si estimativ arata ca un agricultor ar trebui sa obtina un venit de minim 15 milioane lei pentru un hectar cultivat cu grau, in vreme ce seceta nu permite acestuia sa obtina decat atat jumatate din productia normala, cat si, firesc, jumatate din venit. Bilantul anului trecut arata ca seceta a afectat 46.958 ha de teren agricol, valoarea totala a pagubelor produse in agricultura ieseana ridicandu-se la 417 miliarde lei, la pretul graului de anul trecut, din care 266 miliarde lei aferente culturilor integral compromise, iar 151 miliarde lei corespunzatoare culturilor partial afectate. Cele mai afectate culturi au fost cele de grau, in care seceta a fost necrutatoare. Din cauza secetei, 28.160 hectare de grau au fost calamitate in proportie de 70%. Ca urmare a fenomenelor meteorologice mentionate mai sus, productia de grau pe anul trecut a fost de 400-450 kilograme la hectar, fata de 3.000 kilograme cat s-ar fi obtinut in conditii meteorologice favorabile sau de pe terenuri irigate. Nici acum doi ani, situatia nu a fost mai roza. In anul 2002, lipsa apei a provocat o scadere a productiei la toate tipurile de culturi agricole. In judetul Iasi, cele mai mari pagube au fost inregistrate la culturile de grau, orz si orzoaica. La grau, spre exemplu, pierderile sunt de aproximativ 300 kg la hectar, ceea ce a dus la o scadere a productiei cu 9.000 tone pe totalul judetului. La randul lor, cele 3.500 hectare de culturi de orz si orzoaica au fost afectate grav de seceta, productia scazand cu 300, pana la 900 tone. Nu in ultimul rand, au mai fost afectate si culturile de legume, in cazul carora seceta a dus la ofilirea plantelor si la stagnarea cresterii legumelor. De pe urma secetei au mai avut de suferit si pasunile, efectele uscarii vegetatiei fiind scaderea cantitatii de hrana pentru animale, precum si scaderea cantitatii de nutreturi pentru perioada iernii. In judetul Iasi doar 3.500 hectare teren agricol, dintr-un total de 700 de mii hectare, beneficiaza de echipamente pentru irigatii. Ceea ce probabil nu stiu majoritatea celor responsabili este faptul ca pe terenurile irigate productia totala este cu 60% mai mare decat de pe celelalte terenuri, care nu au fost irigate. Poate ca speculatiile de pe piata graului nu permit unora dintre autoritati sa ia atitudine, poate interesele proprii sunt mai presus de situatia jalnica in care se a afla unii dintre agricultorii din judet, care isi pun an de an sperantele existentei in recolta de grau sau de porumb, care va fi si in acest an doar pe jumatate.
Gelu JIREGHIE
Tudor LEAHU
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2768 (s) | 22 queries | Mysql time :0.108454 (s)