Secretele istoriei

Legaturile lui Basarab I cu ungurii

Publicat: 30 iun. 2014
3
Voievodatul lui Basarab I s-a aflat de la inceputul domniei sale in stare de vasalitate fata de regele Ungariei, Carol Robert de Anjou. In 1324 domnul muntean apare in documentele unguresti ca „Bazarab, woyvodam nostrum Transalpinum” (adica „voievodul nostru transalpin”). Aceasta sintagma reflecta relatia de senior-vasal existenta intre regele Ungariei si domnitorul roman. In acelasi document este mentionata reusita misiunii primite de omul de incredere al regelui, comitele Martin Bogár, care fusese trimis in repetate randuri pe langa Basarab, dar fara succes. Regele accepta existenta politica a noului voievodat in schimbul recunoasterii suzeranitatii sale. Cu toate acestea, un an mai tarziu, Basarab se pare ca a rupt relatiile sale cu Ungaria, refuzand plata tributului de vasal. Aceasta a cauzat tensionarea brusca a relatiilor bilaterale. Un document emis de rege la 18 iunie 1325 il numeste pe voievodul muntean „Basarab transalpinul, necredincios coroanei maghiare”si relateaza cum Stefan, fiul comitelui cuman Parabuh l-a injosit pe regele ungar, proslavindu-l in schimb pe Basarab.

Vezi si Relatiile lui Carol Robert de Anjou cu Valahia 
In 1327 papa Ioan al XXII-lea il lauda pe domnul muntean pentru sustinerea catolicismului si zelul sau de a extermina natiunile „necredincioase” (ortodoxe). Dupa aceasta data, voievodul muntean a luat de la unguri Banatul Severinului si cetatea cu acelasi nume.
Luand in calcul si infrangerea acestuia, din urma cu cateva luni de la Velbužd, Carol Robert socotea ca potrivit momentul de a-l ataca pe Basarab. Astfel, in septembrie 1330 regele ungar porneste campania bazandu-se pe o armata puternica. Ocupa Severinul si inainteaza prin Oltenia. Basarab I a cerut pacea regelui ungar oferind ca despagubire 7.000 de marci de argint (adica 1.447 kg de argint sau 1.680.000 de dinari, Banatul de Severin, un tribut anual si un fiu al voievodului la curtea ungara drept garantie: „numai va intoarceti in pace si va feriti de primejdii, ca de veti veni mai incoace, nu veti scapa de dansele”. Armata ungara a fost prinsa de oamenii lui Basarab I intr-o vale ingusta si prapastioasa, suferind ca urmare o infrangere umilitoare. Locul bataliei nu a fost stabilit pana astazi cu certitudine, istoricii plasandu-l in diverse puncte din zona submontana precum: Tara Lovistei, Valea Oltului, comuna Titesti, culoarul Rucar-Bran sau langa Mehadia. In urma luptei de 4 zile, 9 – 12 noiembrie 1330, regele Carol Robert a scapat cu greu schimband hainele cu cele ale unui fidel al sau.

Vezi si Nicolae Alexandru. Familia si religia 

Datorita faptului ca Basarab I a creat un stat independent in urma victoriei „de la Posada” (denumirea s-a incetatenit abia in secolul al XX-lea, sub influenta operei lui Nicolae Iorga), a primit si apelativul de Basarab Intemeietorul.
In jurul anului 1343, Basarab I l-a asociat la domnie pe fiul sau Nicolae Alexandru. Acesta din urma a plecat la curtea regelui Ludovic I al Ungariei pentru a mijloci reluarea relatiilor dintre Ungaria si Tara Romaneasca.
In anii urmatori, Basarab a participat alaturi de regele ungar la campania militara impotriva tatarilor. Cu acest prilej, a adus sub stapanirea sa teritoriul aflat la nordul gurilor Dunarii, cunoscut mai tarziu sub numele de Basarabia (Bugeac).




Adauga un comentariu