Secretele istoriei

Legionarii in perioada postbelica

Publicat: 27 nov. 2014
3

Autoritatile comuniste din Romania postbelica, prin intermediul Securitatii au intretinut o evidenta a fostilor legionari in scopul racolarii de colaboratori. Parte dintre fostii fruntasi legionari au fost arestati si supusi – de la caz la caz, in functie de acordul de a colabora – la regimuri de detentie de diferite grade de duritate. In realitate Securitatea nu a dus lipsa de colaboratori fosti legionari.

In afara grupului Antonescu, sentintele Tribunalelor Poporului de condamnari la moarte nu au mai fost executate si pana in anul 1963 inchisorile fusesera golite de legionari.

Edificator este cazul lui Radu Lecca, unul dintre cei 13 condamnati la moarte de Tribunalul Poporului din Bucuresti in 1946, din grupul lui Antonescu. El a fost gratiat cu comutarea pedepsei in inchisoare pe viata apoi, aflat in custodia si sub anchetele Securitatii, a facut o serie de depozitii in privinta regimului pe care il deservise cu fidelitate, si care au fost adunate intr-un dosar special. Istoricul Jean Ancel a lansat supozitia ca Securitatea, pe faptul ca Lecca, la conducerea „Centralei Evreiesti – CE”, a avut un rol principal in Holocaustul romanesc, l-a convins sa scrie o versiune personala a istoriei Romaniei in cel de-al doilea razboi mondial, care sa estompeze Holocaustul.

Vezi si Victimele rebeliunii antonesciene

Pentru a-i facilita scrierea acestei carti i s-a redus pedeapsa la 18 ani si 6 luni si apoi, dupa inceperea scrierii cotroversatelor sale memorii a fost eliberat definitiv din inchisoare, in 1963.

Ziaristul Virgil Lazar a publicat un articol in editia internetica a ziarului Romania Libera din 5 august 2011 cu titlul Cum a recrutat CIA legionari romani. Dezvaluirile acestui articol se bazeaza pe studiul prof. univ. dr. Gheorghe Gorun si a lect. dr. Hadrian Gorun publicat integral de portalul Ziaristi Online Ro sub titlul „Colaborarea Miscarii Legionare cu CIA si NATO” in care este tratat cazul agentului secret legionar Mircea Popovici, parasutat in Romania de fortele speciale americane in noaptea de 1-2 octombrie 1952. De asemenea, in lucrarea istoricului dr Ilarion Tiu, „Istoria Miscarii legionare. 1944–1968” (Targoviste, Editura Cetatea de Scaun, 2012, 270 p.), in Capitolul 2, intitulat „Forme de activitate clandestina dupa „pactul de neutralitate“”, este relevat rolul „Serviciului de informatii pro-american al Miscarii legionare”.

Vezi si Adevarul despre asasinarea lui Nicolae Iorga

Date despre Serviciul de Informatii al Miscarii Legionare (SIMLR) si colaborarea acestuia cu fortele NATO se gasesc si in volumul I al lucrarii „Cartea Alba a Securitatii” editat de Serviciul Roman de Informatii (SRI) cat si in cartea prof. dr. Tiberiu Tanase, „Fetele Monedei. Miscarea legionara intre 1941-1948”.

Sub presiunea serviciilor secrete americane (CIA) si franceze, care incepusera recrutarea de colaboratori anti-comunisti, participanti potentiali la Razboiul rece care se intrevedea, Tribunalul International de la Nürnberg a scos Garda de Fier de sub acuzatia de fascism-nazism. Serviciile secrete franco-americane au vrut sa se foloseasca de membrii Garzii de Fier pentru a face legatura cu grupurile de rezistenta din muntii Romaniei. Asa s-a ajuns si la Horia Sima care, fericit sa-si gaseasca un nou debuseu, a primit oferta franco-americana cu entuziasm. El a recrutat voluntari dintre legionarii romani aflati in lagarele de refugiati din Isny, Biberach, Lindfau – din Germania – si in altele din Franta.

CIA a infiintat „Oficiul de Coordonare Politica” (O.P.C.), sub conducerea lui Frank Wisner si a sefului operatiunilor secrete al CIA, Gratien Yatsevich, cu misiunea de a recruta refugiati romani aflati in Germania, Austria si Iugoslavia in cadrul retelelor de agenti in tarile din blocul sovietic. 100 de legionari voluntari au fost echipati si instruiti in Italia si Grecia, 50 pentru parasutare in Romania si 50 pentru sustinerea lor logistica de la bazele de pornire. Parasutarile au inceput in noaptea de 1 spre 2 octombrie 1952. Au fost lansati Mircea Popovici impreuna cu Alexandru Tanase din Babeni – Valcea, intr-o zona de langa Calafat (au facut parte din echipa parasutata „Robert”). Apoi au mai fost parasutate alte trei echipe: la 1 iulie 1953, echipa „Pascal”, formata din Gheorghe Gheorghiu, Constantin Gigi si Fat Savu, in Muntii Apuseni; echipa „Jaques”, formata din Ion Samoila, Ion Golea si Ion Tolan, parasutati langa Agnita in noiembrie 1951, si „Fii Patriei”: Sabin Mare, Ilie Rada si Gavril Pop, parasutati in iulie 1953, in zona impadurita dintre judetele Satu Mare, Salaj si Bihor, iar din Grecia a fost parasutat Toma Bebi, care, imediat ce a ajuns la sol, s-a predat Securitatii si a colaborat cu ea pana la prinderea celorlalti 12 legionari parasutati.

Prinsi, legionarii au fost judecati ca spioni, condamnati la moarte si executati (impuscati la Jilava).





Adauga un comentariu