News Flash:

Limbajul secret al orasului

17 Martie 2008
6160 Vizualizari | 3 Comentarii
• Misterioase, asemenea unor ochi care au inregistrat cele mai importante evenimente dar nu le pot infatisa oricui, stemele care se mai pastreaza pe frontispiciile catorva cladiri vechi din municipiu formeaza un limbaj aparte • Leul Venetiei, delfinii, vulturul, bastonul cu un sarpe rasucit, caduceul cu doi serpi incolaciti, palaria cu cordiliere, hermina (helga), Cartea Cartilor, coiful cu viziera ridicata, turnul roman sau stupul din nuiele sunt o parte din simbolurile cu care sunt incarcate scuturile stemelor • Stemele celor mai importante institutii sau familii din Iasi erau compuse din aceste motive heraldice • Stemele erau ceea ce acum este firma, insa intr-o forma nobila si pretentioasa, dupa care iesenii se orientau • Stemele ce se pastreaza, de exemplu, la Rapa Galbena, Posta Mare, Muzeul Unirii, Casa Kieser (langa Select), Casa Pogor, fosta Camera de Comert, fosta Banca Dacia, creeaza nu doar imaginea unui oras ce a apartinut marilor familii nobiliare, ci si a unuia care cu secole in urma a luat parte la prefacerile din Europa • "Stemele sunt o marturie vie despre destinatia initiala a cladirilor, despre proprietarii initiali sau cei care s-au succedat sau schimbarile arhitecturale suferite de un edificiu. Stemele sunt si o forma de integrare europeana a elitelor sociale din Tarile Romane, deoarece Heraldica era un produs al Occidentului. Vechile blazoane erau semne de noblete, oglinda unei societati ierarhizate, piramidale. Ele furnizeaza adesea valoroase informatii istorice", sustine dr. Sorin Iftimi, cercetator stiintific la Institutul de Istorie si Arta Europeana din Iasi

Stemele ce se mai pastreaza pe frontispiciile catorva cladiri de marca din Iasi, asemenea unor ochi care au inregistrat cele mai importante istorii dar nu le pot infatisa oricui, alcatuiesc un limbaj deosebit, necunoscut de foarte multa lume. Spre deosebire de firmele institutiilor din prezent, stemele atestau inalta tinuta si originile familiei pe a carei casa blazoanele tronau sau sugerau ieseanului impozanta institutiei bancare, comerciale sau religioase in care paseau. Leul Venetiei, delfinii, vulturul, bastonul cu un sarpe rasucit, caduceul cu doi serpi incolaciti, palaria cu cordiliere, hermina (helga), Cartea Cartilor, coiful cu viziera ridicata, turnul roman sau stupul din nuiele sunt o parte din simbolurile cu care sunt incarcate scuturile stemelor ce se mai pastreaza pe unele dintre cele mai insemnate edificii din municipiu. Desi heraldica a intrat tarziu in spatiul academic romanesc, elementele legate de aceasta sunt prezente inca de prin secolul al XIV-lea. "Chiar daca heraldica este o stiinta oarecum criptica, cei care renoveaza cladirile pe ale caror ziduri mai sunt intalnite steme trebuie sa cunoasca faptul ca acestea sunt un izvor istoric deosebit, chiar un act de identitate caruia trebuie sa i se acorde o atentie adecvata", a precizat cercetatorul dr. Sorin Iftimi.

Stema "antica" a Iasilor


Turnul, prezent la Rapa Galbena, Teatrul National, Palatul Culturii reprezinta un motiv nostalgic si fantezist. A devenit stema orasului Iasi in vremea lui Gh. Asachi, care a tinut in mod deosebit ca orasul sa aiba in stema sa ceva care sa se lege de istoria antica a localitatii. Se credea ca Legiunea a XIII-a romana, Legio Iassiorum, a fost instalata pe locul unde avea sa se ridice Curtea Domneasca (acum Palatul Culturii). Aici s-a pastrat un turn rotund, iar pe baza interpretarii date de istoricii vremii, pornind de la faptul ca acesta este inovatia romanilor, s-a conchis ca turnul este de pe vremea garnizoanei romanilor. Astfel, de la 1851 acesta a devenit simbolul heraldic al Iasilor. Turnul era flancat de doi delfini a caror semnificatie nu se lasa deslusita pe de-a intregul. Totusi, delfinii, ca element heraldic, apar in stema Dobrogei, simbolizand iesirea la Marea Neagra. Scoasa din uz pe la 1930, stema orasului in care scutul este incarcat cu un turn roman si doi delfini a ramas pe fatadele catorva edificii iesene. Este cazul scolilor tip "Spiru Haret", precum cea de pe strada Lascar Catargi sau cea din fata Universitatii de Arte, dar si la Rapa Galbena. Totodata, turnul roman este intalnit si pe unele steme care impodobesc Teatrul National. "Turnul din stema Iasilor a ramas in constiinta concitadinilor, fiind prezent in spatiul public prin numeroase reprezentari, aproape 80 de ani, pana in 1930. Nu de aceeasi glorie a avut parte urmatoarea stema, repusa in vigoare astazi, care a fost utilizata mai mult pe antetele si stampilele Primariei, nu si pe monumentele publice", a precizat cercetatorul Iftimi.

Leul Venetiei pe strada Lapusneanu

Istoria Muzeului Unirii se impleteste cu cea a domnitorului Cuza si a regelui Ferdinand I, insa stema aflata pe frontispiciul cladirii vorbeste despre o alta poveste. Este vorba de Ecaterina Ghica, care a primit prin testament de la tatal ei, Mihalache Cantacuzino-Pascanu, palatul din strada Lapusneanu. Mama Ecaterinei a ramas vaduva, iar sora sa i-a cedat partea. Astfel, Ecaterina a impus cele mai ample renovari ale palatului ridicat pe la 1800. Ecaterina a ramas in istorie deoarece blazonul s-a pastrat pana astazi pe frontonul edificiului. Aceasta stema are scutul despicat si infatiseaza patru vulturi, despartiti de cate trei monede (bezanti). Scutul heraldic este asezat pe mai multe trofee militare. Acest scut este cuprins intr-unul mai mare, incadrat exotic de o ghirlanda vegetala. Dupa cum explica cercetatorul Iftimi, cei doi lei inaripati care sprijina scutul sunt simbolul Sf. Evanghelist Marcu, patronul Venetiei, iar stema este una specifica familiei Ghica din Moldova, ramura Ghica-Comanesti.

 "Cartea Cartilor" din stema Universitatii

Actuala stema a Universitatii Cuza a fost realizata de catre o comisie condusa de istoricul Stefan Gorovei. Stema are in centru Cartea Cartilor, Biblia. In stema se vede a patra coperta, iar orientarea sa este de la stanga la dreapta, asa cum se procedeaza in heraldica. S-a folosit scutul spaniol, rezervat institutiilor. Acest scut are forma unui dreptunghi a carui latura mica de jos este un arc de cerc. "Este o stema simpla si armonioasa. Scutul este incarcat cu o "furca" (in forma de "Y"- n.r.) de hermina si reprezinta cele trei initiative domnesti care au condus spre actuala Universitate. S-a ales blana alba de hermina tocmai pentru a intari ideea ca aceste trei realizari au apartinut domnilor Moldovei. Elementul central este Biblia, des intalnita in stemele universitare occidentale si care semnifica intelepciunea absoluta", a explicat cercetatorul Iftimi. Cele trei initiative domnesti sunt Colegiul Trei Ierarhi de la 1640, intemeiat de Vasile Lupu, Academia Mihaileana de la 1834, intemeiata de Mihail Sturdza si institutia intemeiata de Cuza la 1860.

Bastonul lui Esculap


Adesea, acesta este confundat cu caduceul lui Hermes astfel incat multe farmacii din Iasi, si nu numai, in loc sa infatiseze pe firma simbolul patronului medicinei, Asklepios (Esculap la romani), il reprezinta pe cel al comertului, Hermes/Mercur. Un sarpe incolacit pe un baston este simbolul lui Esculap. O stema cu insemnul zeului Esculap este intalnita la Spiridonie.

Caduceul lui Hermes pe strada Cuza Voda


Bastonul pe care sunt impletiti doi serpi, numit "caduceul lui Hermes" (mesagerul zeilor si protector al comertului), este adesea intalnit pe fatadele cladirilor vechi destinate initial unor activitati comerciale. De pilda, vechea cladire a Camerei de Comert Iasi, de pe strada Cuza Voda, sau actualul sediu al Postei Mari, pe aceeasi strada, au ca steme simbolul lui Hermes. Este un bun exemplu care demonstreaza ca heraldica reprezinta un izvor istoric. Stema de pe frontispiciul Palatului Postei, realizata in stucatura, a aparut aici dupa 1857, cand edificiul a devenit sediul Bancii Nationale a Moldovei si nu poate fi de pe vremea cand Sturdzestii erau proprietarii palatului. Cata vreme a locuit aici familia Sturdza (al carei blazon reprezenta fie o cruce avand un sarpe incolacit, fie un leu cu o sabie si o ramura de maslin), arata cercetatorul Iftimi, nu poate fi vorba de aceasta stema specifica institutiilor comerciale. Ca atare, nu este vorba de decoratiunea originala a cladirii, asa cum se afirma in unele lucrari despre istoria Iasilor, ci de una care a fost realizata dupa ce cladirea a ajuns sa fie sediul Bancii Nationale a Moldovei.

Stupul de albine

Pe frontispiciul fostei banci Dacia, de peste drum de Teatrul National, se regaseste o reprezentare a unui stup de albine de forma arhaica (o impletitura de nuiele unsa cu lut, numita si "cosnita"). Aceasta se suprapune peste caduceul lui Mercur/Hermes. Cosnita reprezenta, intr-o forma particularizata, in asociere cu caduceul lui Hermes, atat harnicia, seriozitatea, cat si profitul acestei foste institutii bancare.

Virtutile Sf. Pavel


Pe fatadele Clinicii de Radiologie a Spitalului Sf. Spiridon se pastreaza trei steme care apar in mod repetat. Deoarece aici era chiar sediul Epitropiei, inca intalnim flancat pe turnul de la intrare stema Moldovei. Pe langa cele trei steme, se mai poate observa una care infatiseaza bastonul lui Asklepios. "Stemele care se repeta prezinta virtutile Sf. Pavel: Speranta, Credinta si Iubirea. In reprezentarea grafica, Speranta este marcata prin ancora, Credinta prin cruce, iar Iubirea prin inima inflacarata a lui Iisus", a adaugat Sorin Iftimi. Scutul ia forma unui cartus oval, des intalnit la numeroase alte institutii, insa fara a avea ceva marcat in campul sau.

Stema catolica de pe fostul palat Episcopal


Stema veche a Episcopiei catolice din Iasi prezinta o palarie din care se rasfrang doi ciorchini cu cate 10 ciucuri care incadreaza scutul, iar deasupra acestuia se afla o cruce dubla. Aceste elemente indica o stema arhiepiscopala, desi era vorba de Dieceza Catolica a Moldovei (cu rang de episcopie). Insa stema apartine primului episcop catolic al Moldovei, Iosif Camilli si nu Episcopiei. Aceasta deoarece Iosif Camilli a obtinut, in nume personal, rangul de arhiepiscop de la Papa Leon XIII, in 1901. Astfel, in biserica veche se afla pe placa de marmura a primului episcop al Moldovei, Iosif Camilli, o stema asemanatoare cu cea de pe vechiul palat episcopal. Scutul este sustinut de o cruce dubla, episcopala. In partea dreapta, scutul despicat este incarcat cu reprezentarea Sf. Iosif tinandu-l pe pruncul Iisus in brate si in mana dreapta un toiag, iar in al doilea cartier se afla un leu, cantonat de patru roze. Locul de onoare de deasupra este reprezentat un soare antropomorf cu 16 raze. "Din datele pe care le detinem, aceasta este o stema a primului episcop de Iasi. Camilli a fost ridicat de Papa Leon XIII la rang de arhiepiscop titular de Tomis in 1901 si a inceput a doua pastorire in Moldova in 1904, ca atare stema apartine acestuia. Din ea s-a luat reprezentarea Sf. Iosif pentru actuala stema a Episcopiei Romano-Catolice", a remarcat Sorin Iftimi. Tot la Episcopia catolica se pastreaza un ceas solar, datat 1813, iar actuala stema este corecta, cu sase ciucuri.

Stemele Mitropoliei Ortodoxe

Stema Mitropoliei Moldovei si Bucovinei este cea care infatiseaza pe Sf. Gheorghe ecvestru ucigand balaurul. Aceasta stema este incastrata pe frontispiciul de la Rasarit al Catedralei. Dar ceea ce atrage este o alta stema, compusa, aflata pe frontispiciul si pe cele doua laterale ale Palatului mitropolitan din incinta curtii Catedralei mitropolitane. Aceasta apartine Arhiepiscopiei Iasilor si nu Mitropoliei Moldovei si Bucovinei (Sucevei). Compozitia heraldica reuneste stemele judetelor Botosani-coasa, Dorohoi-racul, Neamt-caprioara, Iasi-calul, Harlau-trei copaci. "Stema este insotita de deviza «Cu noi Dumnezeu», care aminteste de un cunoscut imn religios. Formularea eliptica sugereaza faptul ca aceasta deviza a fost formulata mai intai in latina, fiind tradusa ulterior in limba romana: «Deus nobiscum»", a explicat Iftimi.

Necunoscuta stema a familiei Kieser

Pe frontispiciul cladirii ridicate de familia Kieser, in jurul anilor 1900, la al carei parter a functionat, pana de curand, Libraria Mihai Eminescu, este amplasata o stema necunoscuta heraldistilor. Scutul stemei este greu de incadrat intr-unul din tipurile cunoscute. In scut sunt trei sageti paralele, cu varful in jos. Acesta este timbrat de un coif militar a carui viziera este ridicata, astfel putandu-se observa cinci zabrele. Dupa cum arata cercetatorul Sorin Iftimi, cele trei sageti indreptate in jos amintesc de stema Balacenilor,(Constantin Balaceanu Stolnici a scris despre aceste sageti heraldice), doar ca acestea se uneau. Datorita faptului ca acest coif este flancat de doua aripi, ar putea fi vorba de coiful lui Mercur, protectorul comertului.

O lume aparte


Raman si alte institutii cu valoroase steme, Teatrul National, Palatul Culturii, manastirea Golia, insa intotdeauna o stema presupune apelul la izvoare fara de care heraldica nu poate opera in descifrarea sensului, ceea ce necesita spatiu foarte mare de analiza. Ca exemplu, Palatul Culturii prezinta o pleiada de steme, de la capul de bour, turnul roman, aquila romana (vulturul), la suita celor trei scuturi pe a caror esarfa scrie REX, PAX si SPQR (Senatus Populique Romanorum) ori numeroase scuturi, fie in banda sau bara, adica taiate oblic, de la dreapta heraldica spre stanga, respectiv invers. Stemele amintesc, nostalgic, de un trecut in care era la mare pret si printre ieseni afisarea unui blazon, un insemn cat mai ierarhizant ca dovada a rangului social, iar in cazul institutiilor, a detinatorilor lor. Acum, mii de benzi colorate, uneori indoielnic, acopera metri patrati de zidarie pentru a indica ce institutie functioneaza acolo. Cat despre casele din prezent, nici vorba de steme. Multe dintre stemele care se pastreaza necesita consolidare.
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (3)

P.S.Daniel  | #31792
Superb articol ! Felicitari ! Iata ca ziarele pot fi altfel decat niste "fituici de scandal". Daca in fiecare zi o sa realizati un astfel de articol(ma refer la calitate, nu la tema aleasa), numarul cititorilor dumneavoastra va creste cu siguranta ! Cel putin pe mine m-ati castigat !
catalin  | #31793
ar fi fost foarte bine daca articolul era insotit si de imagini, fotografii cu aceste steme
mine  | #31794
Oameni buni, incetul cu incetul, deveniti un ziar serios si lasati in urma denumirea generica de \\\"Lepre cu stilou\\\".
Articolul este bun dar lipsesc intradevar ilustratiile, oricum e un inceput.
Lasati barfele si scandalurile pentru santajistii de la ..... stiti dumneavoastra.
Bursa barfelor e deajuns si nu e rea deloc.
Bravo !!!!
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1406 (s) | 22 queries | Mysql time :0.018749 (s)

loading...