News Flash:

Lucrarea lui Dumnezeu in rugaciune

28 August 2010
1861 Vizualizari | 1 Comentarii
Parintele Calistrat Manastirea Vladiceni
Citind în Sfintele Scripturi, vom afla ca lucrarea rugaciunii împlineste chiar si lucruri mai presus de fire. Oprirea soarelui din mersul sau pe cer de catre Dumnezeu, la ruga lui Iisus Navi, ca si rugaciunea lui Iezechia,
savarsita cu fata la perete, apoi toate minunile din Vechiul Testament, vazute în lumina proorociilor mesianice de venire a Mantuitorului, toate sunt o dovada în acest sens. Semnul lui Iona (care a fost înghitit de chit în mare), zamislirea minunata a Sarei-Zis-a Unul: "Iata, la anul pe vremea asta am sa vin iar pe la tine si Sarra, femeia ta, va avea un fiu" (Facerea 18.10), a Elisabetei, a Sfintei Ana, sotia lui Ioachim, si acestea sunt o adeverire neîndoielnica a puterii rugaciunii; ca sa nu mai spunem de îndemnul staruitor al Mantuitorului Iisus
Hristos Care le cere direct si explicit apostolilor Sai sa privegheze în rugaciune. De altfel, Sfintii Apostoli si Evanghelisti consemneaza faptul ca El Insusi "S-a suit în munte sa Se roage singur" (Matei 14,23); si iarasi în
gradina Ghetsimani, unde adesea Se ruga "Si, iesind, s-a dus dupa obicei în Muntele Maslinilor, si ucenicii l-au urmat" (Luca 22.39). Am vrut sa evidentiem toate acestea pentru faptul ca noi crestinii, atunci cand ne rugam, o facem cu convingerea ca desavarsirea este o stare care nu ne priveste pe noi, ci exclusiv pe Bunul Dumnezeu. De fapt, întreaga împreuna-lucrare a mintii si a inimii reprezinta propria noastra
responsabilitate. Si aceasta pentru ca delicatetea sufleteasca necesara si implicita în lucrarea rugaciunii da acesteia înaltime, valoare si autenticitate. Cele trei însusiri fundamentale ale omului de trebuinta pentru
dobandirea adevaratei rugaciun, pomenite de Sfintii Parinti sunt: neîntinarea trupeasca (sau fecioria), nevinovatia sufleteasca (sau inocenta) si neprihanirea mintii (sau curatia), aceasta din urma avand ca impediment lupta duhovniceasca a gandurilor: "Mintea, podul dracilor" (Filocalia, vol. VIII). Curatenia trupeasca este legata de îngrijirea biologica a trupului: "Minte sanatoasa în trup sanatos" (Sfantul Vasile cel Mare). Apoi este vorba despre patimile trupesti de orice fel: lacomia, desfranarea, lipsa de masura
sau necumpatarea: "Tot lucrul bun este încununat de masura, de dreapta socoteala, urmand calea de mijloc. In ceea ce priveste curatia sufleteasca, aceasta tine de starea de spirit în care te rogi - fie vesel, fie trist, nervos sau calm, agitat sau bland - toate au directa influenta asupra rugaciunii si a lucrarii Duhului Sfant din ea: "Sufletul tulburat este tronul diavolului" (Sfantul Ioan Gura de Aur, Omilii la Matei). Iar în ceea ce priveste curatia mintii în rugaciune, trebuie sa se tina seama de o calitate speciala, numita trezvie sau
atentie ori paza mintii. Si aceasta pentru ca lipsa concentrarii nu ajuta rugaciunea, ci aduce raspandire si împrastiere, iar rugaciunea facuta într-o asemenea stare se aseamana florii rare culese împreuna cu toate buruienile si ierburile la un loc, fara sa-ti mai dai seama ce ai cules, spune Avva Dorotei. Cum ar trebui sa asezam sufletul pentru o rugaciune calda si primita de Dumnezeu? Cea dintai conditie este aceasta: rugaciunea nu se lucreaza decat pe un fond de smerenie autentica, fiind întemeiata numai pe
dragostea fata de Dumnezeu si de aproapele. Chiar de ne-am ruga toata viata, niciodata nu va fi ascultata de Dumnezeu rugaciunea omului fals, prefacut, a omului snob si duplicitar, precum zice Psalmistul: "Pe viclean uraste Domnul!" (Ps 5,6); si tot în Psalmi: "Sa se îndrepteze rugaciunea mea ca tamaia înaintea Ta" (Ps 140,2). Fara îndoiala, nu exista harul Duhului Sfant în omul dublu, nu exista lucrare în rugaciunea omului care nu este ca o oglinda în fata Lui Dumnezeu. Starea launtrica aduce sau departeaza pe Hristos din inima noastra: "Da-mi, fiule, inima ta ca sa-Mi fac locas în ea"; "Imparatia Lui Dumnezeu este înlauntrul vostru!" (Luca 17,21). Smerenia este virtutea cea mai înalta, "piatra scumpa din cununa dumnezeirii" (Sfantul Isaac Sirul); abia în aceasta stare împletita din blandete, sfiala, bunatate, compasiune, afectiune, parere de rau
pentru suferintele semenilor, Duhul Sfant odihneste peste omul rugator. Abia atunci rugaciunea nu mai reprezinta, nicidecum, o obligatie, ci o adevarata desfatare a sufletului, o dorinta fierbinte, o simtire adanca, pe care ai vrea sa o pastrezi pentru totdeauna: "In ce chip doreste cerbul izvoarele apelor asa Te doreste sufletul meu pe Tine Dumnezeule" (Ps 41,1). Atunci cand rugaciunea constituie pentru noi o datorie impusa, o obligatie silnica, un canon apasator, o responsabilitate nelinistitoare sau chiar mustrare interioara, aceasta nu mai are nici o valoare. Dumnezeu nu este contabilul starilor noastre interioare. Spune Apostolul: "Trupul este templul Duhului Sfant" (ICorinteni 6.19); asadar, cine-L cinsteste ia cununa, iar cine-L dispretuieste va fi pedepsit. Daca vrem ca întunericul din noi sa fie lumina, trebuie sa primim lumina cea sfanta: "Eu sunt Lumina lumii!" (Ioan 8,12). Cel Ce lumineaza pe tot omul care vine în lume: "Cuvantul era Lumina cea adevarata care lumineaza pe tot omul, care vine în lume" (Ioan 1.9). "Lumina este Tatal, Lumina este Fiul, Lumina este Duhul Sfant" - Treimea vesnica de o fiinta, Care strabate fiinta si sufletele noastre din clipa zamislirii în pantecele mamei pana la ultima clipa a suflarii de viata din noi. Doar acea rugaciune va face vesnic minuni si va aduce folos semenilor, care va fi asemenea rugaciunii Sfantului Apostol Pavel si Sfantului Grigorie de Nyssa: "Nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste în mine" (Galateni 2.20).
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

oana  | #120699
Parintele Calistrat ne invata de bune. Argumentele lui si invatatura lui le ascult si citesc cu placere. Incercati sa va rugati cum spune parintele si o sa fie bine. Sunt si uscaturi printre preoti dar mai ales in ierarhia superioara si in multe manastiri unde ajung cei mai multi cu probleme psshice.Dar pentru parintele Calistrat,toata stima si consideratia!
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2741 (s) | 24 queries | Mysql time :0.141789 (s)