News Flash:

Lumina "soarelui electric" dainuie la Iasi de 130 de ani

28 Ianuarie 2003
1170 Vizualizari | 0 Comentarii
In urma cu 130 de ani, in ziarul CURIERUL DE IASI din 26 ianuarie 1873, aparea un anunt local aparent nesemnificativ, prin care publicul iesean doritor de patinaj era invitat de catre "clubul patinoilor", in seara zilei de 28 ianuarie 1873, la o cursa pe gheata cu "iluminatiune brilanta", data de "un soare electric".
Dupa consumarea evenimentului monden anuntat, acelasi CURIER DE IASI consemna, doua zile mai tarziu, succesul "seratei venetiene" careia "lumina vie a soarelui electric" i-a dat un "aspect maret si feeric".
Cine ar fi banuit atunci ca toate acestea consemnau, de fapt, atestarea primei utilizari a curentului electric pentru iluminat, nu numai in Iasi ci, aproape sigur, si in Romania?!
Si totusi, acesta este adevarul, avand in vedere ca in paginile care consemneaza istoricul infiintarii si dezvoltarii sistemului energetic in Romania nu s-a gasit, pana acum, un document mai vechi decat anuntul din 26 ianuarie 1873 aparut in CURIERUL DE IASI, menit sa ateste o alta utilizare anterioara a descoperirii epocale a electricitatii, descoperire care, de la inceputul secolului al XIX-lea incoace, avea sa ofere intregii lumi calea progresului si civilizatiei.
Nici chiar timisorenii, ai caror inaintasi, in 1884, la numai doi ani de la punerea in functiune a primei centrale electrice de utilitate publica din lume (New York, 1882), au facut din Timisoara prima mandra "cetate de lumina" a Europei, nu detin vreun document mai vechi ca cel al iesenilor, care sa dovedeasca intaietatea in utilizarea noii descoperiri epocale.
De altfel, iesenii, receptivi la nou si interesati in promovarea acestui "atribut de civilizatie si progres", au luat vag cunostinta de "miraculoasele binefaceri" ale energiei electrice inca din 1854, cand, asa cum se consemneaza in lucrarea "Din istoria utilizarii curentului electric la Iasi" (Muzeul Politehnic, 1979), Costache Negri, ministru al Lucrarilor Publice din Moldova, i-a inaintat domnitorului Grigore Al. Ghica o "anafora" prin care se cerea realizarea telegrafului electric Cernauti-Iasi, aratand avantajele acestuia: "... prin care Iasii vor intra in nemijlocita comunicatiune telegrafica cu Viena, Berlinul, Parisul, Londra".
Aceasta linie telegrafica a fost inaugurata la 14 februarie 1855, sediul oficiului telegrafic fiind in "Palatul Ocarmuirii", fost candva (pana in 1906) pe locul unde este acum Palatul Culturii.
Asadar, Iasul pastreaza de aproape 150 de ani o prima marturie a "intrarii in Europa" a fostei capitale a Moldovei pe calea... firelor telegrafului electric.
Aceasta linie de telegraf avea sa fie utilizata cu succes si in exploatarea primei linii de cale ferata Cernauti-Suceava-Pascani-Iasi (1870). Cum personalul garii din Iasi de atunci era in majoritate din Austria, era normal ca acesta sa introduca la Iasi si obicieuri distractive austriece, intre care si patinajul.
Astfel s-a constituit acel "club al patinoilor (patinatorilor) din Iasi" despre care vorbeste Rudolf Sutu in IASII DE ODINIOARx (vol II, 1928) si de unde retinem informatia: "... Locul unde se patina era situat intre actuala uzina a tramvaiului electric si rampa cailor ferate (...) Din timp in timp, aveau loc la patinajul acesta si serbari venetiene, cu lumina electrica (s.n.), ceia ce pe vremea aceea era o rarietate pentru Iasi (...) Intre cei mai buni patinori (sic!) erau sotii Reincke (...) cari avusera si ei, cu multi ani in urma, un patinaj in strada Capitan Paun...". Strada Capitan Paun este actuala strada Agatha Barsescu, la care se referea anuntul din CURIERUL DE IASI.
O alta marturie la fel de importanta si plina de semnificatie despre utilizarea "unui soare electric" la Iasi este datata cu zece ani mai tarziu, in 1883, cand, in cadrul festivitatilor de la 5 iunie prilejuite de dezvelirea statuii ecvestre a domnitorului Stefan cel Mare, a figurat la loc de cinste si iluminarea electrica a parcului Copou cu ajutorul unei "locomobile" de 16 c.p., inchiriata de Primarie.
Dupa cum este deja stiut, la aceste grandioase festivitati a participat si poetul Mihai Eminescu, in calitate de trimis al ziarului "Timpul" din Bucuresti, care a creat special pentru acest eveniment cunoscuta sa Doina...
Acum, la 130 de ani de la aparitia primului "soare electric" de la patinuarul din Strada Capitan Paun si 120 de ani de la cel de al doilea "soare electric" din gradina Copou, putem spune ca Iasul Junimii, al lui Creanga si al lui Eminescu si al atator inaintasi de cultura, tehnica si spirit romanesc, pastreaza amintirea Luminii lor intacta si nealterata de vicisitudinile vremii si vremurilor.
"Poate demult s-a stins in drum,
In departari albastre,
Dar raza ei abia acum
Luci vederii noastre..."

Ing. Mihai CABA
Ing. Constantin OSTAP
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2455 (s) | 22 queries | Mysql time :0.128618 (s)