News Flash:

Lupta sindicala de la Tepro ajunge din nou in strada

15 Septembrie 1999
888 Vizualizari | 0 Comentarii
•Salariatii de la TEPRO recurg din nou la forme radicale de protest •Dupa actiunile sindicale din urma cu trei luni care au mers pina la blocarea traficului, lupta de strada se reia la alte dimensiuni •Liderul de sindicat Virgil Sahleanu este de parere ca de aceasta data lucrurile nu vor merge la fel de departe ca in lunile iunie-iulie

Sindicatul Liber TEPRO a hotarit sa mute din nou conflictul de munca din interiorul intreprinderii in piata. Mitingul, autorizat de Primaria Municipiului Iasi si de Politia Municipiului care a dispus masurile legale de securitate, va avea loc astazi intre orele 14:30 - 17:00. Scopurile declarate ale actiunii constau in atentionarea presedintelui Emil Constantinescu si a primului ministru Radu Vasile asupra nerespectarii de catre conducerea de la S.C. TEPRO S.A. a Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, a Pactului International cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, a Constitutiei Romaniei si a legilor Romaniei.
Din cauza diverselor presiuni la care sint supusi salariatii societatii, liderul Sindicatului Liber TEPRO, Virgil Sahleanu, nu conteaza pe o prezenta masiva a salariatilor la aceasta manifestatie, considerind ca numarul maxim al participantilor nu va depasi 500 de oameni. Acest miting este, in fapt, ultima tentativa disperata de solutionare a conflictului, inainte ca sindicalistii sa faca apel la Organizatia Internationala a Muncii si la Comisia Europeana pentru Drepturile Omului. Escaladarea conflictului - care a asigurat prima pagina a ziarelor acum trei luni - nu mai este posibila in acest moment. Virgil Sahleanu apreciaza ca "ar fi o mare greseala intrarea in greva in acest moment sau incercarea de solutionare a conflictului de munca prin metode de forta". Motivele care stau la baza acestei afirmatii constau in situatia foarte proasta a materiilor prime si a resurselor financiare (aproape de zero, dupa parerea liderului sindical), scaderea dramatica a pietei interne si externe, precum si datoriile si pierderile foarte mari (circa 9 milioane de USD datoriile si 50 de miliarde de lei pierderile, potrivit aceleiasi surse). Din acest motiv, o greva generala ar fi aproape un serviciu in favoarea actualei conduceri.

Refuzul directorului general Andreiu Catoiu de a negocia cu S.L. TEROM sau cu FNS METAROM - "o gafa de proportii"

"O gafa de proportii este refuzul directorului general Andreiu Catoiu de a sta la masa negocierilor nu cu Sindicatul Liber TEPRO, ci cu reprezentantii FNS METAROM, fapt solicitat de federatie si acceptat si de noi". Solidarizarea FNS METAROM cu Sindicatul Liber TEROM este probata de o adresa datata 3 septembrie 1999, prin care se precizeaza ca federatia "a reconfirmat hotarirea de a acorda Sindicatului Liber TEPRO tot sprijinul necesar pina la solutionarea disputei. De semenea, liderii federatiei mentionate adauga ca "ne exprimam profunda indignare in legatura cu incalcarea dreptului la opinie si cu hartuirea membrilor S.L. TEPRO. Confirmind solidaritatea sindicala din cadrul Federatiei, va asiguram ca FNS METAROM va utiliza toate metodele pasnice posibile pentru apararea drepturilor membrilor de sindicat". Se vizeaza in fapt adoptarea unei solutii de compromis: respectarea legislatiei privind protectia sociala, cu alte cuvinte, aplicarea prevederilor ordonantelor de guvern privitoare la drepturile salariale ale personalului disponibilizat tuturor celor care solicita acest lucru, dupa unele semnale fiind posibil ca numarul celor care doresc sa continue activitatea la TEPRO nefiind mai mare de 1000: "mai bine un sfirsit imediat decit o tragedie fara sfirsit", adauga Virgil Sahleanu.

597 de procese intentate conducerii societatii de catre salariatii disponibilizati si cistigate de acestia

Privatizarea societatii (licitatia a fost adjudecata de firma ceha Zelezarny Veseli) s-a soldat cu restructurarea personalului, 597 de salariati fiind disponibilizati in prima faza. Aceasta decizie a conducerii societatii a fost vehement contestata de cei concediati. Dupa proteste, adeseori violente, in care s-a contestat aceasta masura conflictul a ajuns la Judecatoria Iasi si a facut obiectul a 597 de procese intentate manageriatului TEPRO, tot atitea fiind cistigate de reclamanti. In decizia acestei prime instante (din data de 30 iulie 1999) se dispune "anularea dispozitiei de desfacere a contractului de munca cu reintegrarea pe postul avut anterior si cu plata diferentei de salariu de care a fost frustrat de la desfacerea contractului de munca si pina la reintegrarea efectiva pe post". Recursul solicitat de conducerea TEPRO asteapta numar de dosar si fixarea unui termen la Tribunalul Iasi, stramutarea cazului fiind improbabila date fiind prevederile Codului de Procedura Civila. Oricum, tergiversarea cazului, data fiind sentinta finala probabila, pare sa fie o alta greseala a manageriatului: lunar, societatea functioneaza cu pierderi programate de miliarde de lei constind in drepturi salariale ale celor disponibilizati.
Disponibilizarile, ca urmare a restructurarii, au fost contestate de salariati pe motiv ca, potrivit art. 130, pct. 1, litera a din Codul Muncii, un program de restructurare trebuie sa cuprinda un program de productie pe anul 1999 (proportional cu noile dimensiuni ale personalului), situatia fluxurilor financiare (din care sa reiasa imposibilitatea onorarii salariilor in conditiile anterioare restructurarii) si fundamentele tehnico-economice ale necesitatii reducerii personalului cu 597 de angajati. In plus, conform art. 94 din Codul Muncii, trebuie emise norme de munca noi, norme care trebuie obligatoriu sa faca parte integranta din contractul colectiv de munca. Aceste conditii sint imperative prin faptul ca detinatorul pachetului majoritar de actiuni se obliga prin contractul de vinzare-cumparare sa respecte aceste prevederi.
Aceste greseli recente se adauga celor mai vechi, dar nu mai putin grave. Ca urmare a unei solicitari adresate de catre Departamentul de Control al Guvernului, Directia de Control Financiar si Fiscal Iasi a efectuat un control recent la TEPRO, control soldat cu aplicarea a 16 amenzi contraventionale in valoare totala de aproape 2,7 miliarde de lei pentru nerepatrierea veniturilor obtinute in urma activitatii de export in unele state "foste socialiste" si cu recalcularea impozitului pe profit pe anul 1997, recalculare determinata de incadrarea defectuoasa a unor cheltuieli. Astfel, lucrarile efectuate la laboratorul de incercari fizico-chimice, incadrate initial (in 1997) la reparatii capitale (fiind trecute integral pe costuri) constau de fapt, dupa parerea inspectorilor din cadrul DCFF, in lucrari de modernizare care se recupereaza prin amortizare. Diferenta de impozit pe profit se ridica la circa 900 de milioane de lei. Este remarcabil faptul ca din raportul final de control, conducerea societatii nu a contestat suma de 2,7 miliarde de lei (pentru care s-a recurs la un angajament de plata, suma fiind prea mare pentru o plata integrala sau pe termen scurt), ci sumele legate de laborator. Una peste alta, cifrele spun ca in anii 1996 si 1997 societatea inregistra profit de citeva miliarde de lei, la 1 octombrie 1998 era la cota "plus" 11 miliarde de lei, iar la 1 ianuarie 1999 inregistra 9 miliarde de lei pierderi.
Alec DANILA
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1356 (s) | 22 queries | Mysql time :0.021271 (s)