Managementul selectiv al deșeurilor menajere, o problemă reală pentru judeţul Iaşi

România este statul cu cea mai redusă rată de reciclare din Europa, de doar 10%. Așa cum arată datele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, 80% dintre deșeuri sunt depozitate și 10% co-incinerate. Conform celui mai recent studiu privind managementul deșeurilor în România, Iașul producea 88.881 de tone de gunoi pe an. Până în 2025 se estimează că se vor produce de două ori mai multe deșeuri, media în Uniunea Europeană ajungând până la 1.3 miliarde de tone pe an. Până în 2030, obiectivele europene vizează dezvoltarea așa-numitei „economii circulare”, prin ridicarea ratei de reciclare până la 65% din volumul deșeurilor municipale, reducerea volumului gropii de gunoi pentru a cumula doar 10% din cantitatea de deșeuri produsă, precum și reutilizarea sau reciclarea a 75% din ambalaje. 

Problema legată de managementul selectiv al deșeurilor menajere este întreținută și de nivelul scăzut de conștientizare a comunității locale. Cetățenii Iașului nu folosesc nici în momentul de față pubelele adecvat, ridicarea deșeurilor în funcție de natura lor (hârtie, plastic, metal, sticlă) nu poate fi făcută în zile diferite. În cazul în care deșeurile menajere sunt depozitate selectiv, pe categorii reciclabile, operatorii de salubritate descarcă toate pubelele în aceeași mașină. Această situație descurajează comportamentul „ecologic” responsabil al acelor cetățeni care chiar doresc să procedeze la colectarea și depozitarea selectivă a deșeurilor menajere. Pe de altă parte, operatorii nu pot crea un program diferențiat de ridicare a deșeurilor, deoarece pubelele nu sunt niciodată utilizate adecvat, iar gunoiul este contaminat și prezintă riscuri pentru sănătate.

stirilebzi.ro

Prevederi noi pentru anumite tipuri de pensii! Care sunt condițiile pentru oferirea pensiei pentru limita...

Stirile PROTV

Tentativă de asasinare a lui Zelenski. Presupusul criminal, un polonez, s-a oferit să ajute serviciile...

ODD 13: Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului lor

Schimbarea climei este o realitate, fiind necesară luarea unor măsuri urgente pentru a limita impactul acesteia. Agenda 2030 propune și descifrarea cauzelor (antropice) în privința schimbării climei, însă, probabil cel mai important aspect rămăne să anticipăm problemele estimabile și să propunem soluții viabile pentru aceste situații. Efectele schimbării climatice se manifestă în toate domeniile vieții, incluzând aspectele de sănătate, de calitatea a vieții și pierderea accelerată a biodiversității. Doar acțiunile coordonate la nivel global pot atenua consecinăele și pot avea impact semnificativ în acest sens.

Țintele ODD 13:

13.1. Consolidarea rezilienței și capacității de adaptare la riscurile legate de climă și dezastrele naturale în toate țările.

13.2 Integrarea măsurilor privind schimbările climatice în politici, strategii și planuri naționale.

13.3 Îmbunătățirea educației, sensibilizării și capacităților umane și instituăionale privind atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea, reducerea impactului și alerta timpurie.

Disclaimer

Articole sunt prezentate în cadrul proiectului > de promovare a Agendei 2030 la nivelul judeţului Iaşi, implementat de Asociaţia Om Bun, în perioada 12 mai – 12 noiembrie, finanţat de Comisia Europeană, prin intermediul proiectului Shaping Fair Cities, SFC/99/2020.

Acest articol a fost produs cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conţinutul intră în responsabilitatea Asociaţiei Om Bun şi nu reflectă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene. 

Sursa: MAE şi Departamentul de Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României