News Flash:

Marea betivaneala

10 Decembrie 2007
6083 Vizualizari | 12 Comentarii
Marea betivaneala
• "Valeu, nene, asi sa be` la greu, galeti dupa galeti di jinoarca (vin-n.r.). Zaua beu, sara beu, da` tot ii vezi ca pun osu` la treaba. Beu fimeile, beu si barbatii, beu mosnegii, da` beu si babele", a spus Aurelian Aioanei, din localitatea Bazga din Raducaneni • "E bata de trei luni (se refera la sotia unui om fruntas din comuna-n.r.). A uitat cum e ceaiul sau apa. El e gospodar, om la locul lui, da` ie, ii trage la masea", a spus Mihai Purcaru, din Comarna • Am gasit sateni care nu au mai baut apa de trei luni, de cand a aparut tulburelul • Cititi un reportaj realizat de reporterii ZIUA de Iasi in doua zone viticole binecunoscute din Iasi, comunele Comarna si Raducaneni, unde este remarcata o palpitanta viata construita in jurul butoaielor de vin si al plugului tras de cai


Sunt unii care nu s-au mai trezit din betie de trei luni, de cand a aparut tulburelul. Toata lumea se intreaba, de ce sunt atat de saraci oamenii din zona Moldovei? De ce se petrec atat de multe crime? Specialistii spun ca din cauza bauturii. Am mers in comunele Comarna si Raducaneni, zone viticole bogate. Cu paharul de vin in mana, taranii au vorbit cu ziaristii. La cateva zeci de minute de mers pe drumul catre Vama Albita, sutele de hectare de vita de vie ale Comarnei, Costulenilor sau Raducanenilor isi arata dovada dibaciei stapanilor, atat in ale muncii campului cat si in ale muncii produselor viei. Ghidati de copilul satului, un "pusti" de peste 30 de ani, sarac cu duhul dar plin de duhul rosu al vinului, am vazut cum satenii din zona viticola Raducaneni isi traiesc viata de tineri membri ai Uniunii Europene. "Valeu, nene, asi sa be` la greu, galeti dupa galeti di jinoarca (vin-n.r.). Zaua beu, sara beu, da` tot ii vezi ca pun osu` la treaba. Beu fimeile, beu si barbatii, beu mosnegii, da` beu si babele. Da` asa cum is, tot is oameni gospodari si di treaba, ti agiuta, ii vezi ca nu stau dijeaba. Apai asa ii aicea, ca vin ii din belsug. Nene, eu i-am filat de la bar. Am un an de cand sunt asi, ii cunosc pe pezevenghi. Da` sa stii matali ca is tare multi. Cu cine vrei sa incepem? Mai batrani, mai tineri, fimei? Ia zi matali....", cu aceasta larga oferta incepe Aurelian Aioanei sa ne calauzeasca prin generoasa patrie a viei si vinului a Europei de astazi.
Cocosul taraie trezirea, vacile dau semn ca vor sa fie duse la pasune, dovada ca zapada inca n-a cazut, iar stapanul cu o mana trage ciubotele, cu cealalta toarna in pahar, mai da o injuratura de binete, se sterge cu dosul palmei la gura si iese sprinten in curtea casei care, ca si ieri sau ras-alaltaieri, e plina de noroaie. Ritualic, zorii zilei sunt umeziti cu aroma butoaielor prea pline de sangele copt in miile de butuci de vita de vie. Tot ritualic, si natura isi lasa o dimineata europeana peste satele viticole iesene, imprastiind o ceata laptoasa cu interferente de rosu sau alb, dupa cum este licoarea din polobocul, ajuns acum, la multe gospodarii, la numarul doi.

Nascut sub o tufa de vita-de-vie

Mai cadem prin noroaie, ne mai tinem de garduri, acolo unde este posibil, mai cu rasete, mai cu povesti de Uniune Europeana amestecate cu injuraturi, pe marginea nesfarsitului drum unde cu greu trec doar carutele, dam peste un mos poznas cu chef de vin si gluma. Postat dupa gard ca la fotograf sa-si faca poza de buletin, mosul isi vantura caciula de miel si ne cheama. "Da` si atata si feresc vecinii ca nu beu! Ia, uite io beu si vreu sa ma insor cu o fimeie di 20 di ani cu ten comercial. Ci, numa` aceala Co... Colomb... Cocombeanu, cum ii zasi? Asa, Columbeanu sa aiba o fimeie tinerica si sprintara? Am, am cu si o tani dar numa` sa hie gospodina. Am un porc di 200 de kile, am tuica, am butoaie de jin, am caruta, am di tati. Ma tani, am cu si faci fati la doua muierusti di 20 di ani. Hai si va arat", ne indeamna mos Vasile de-al lui Lupu, iar dupa nume Carp.
Gospodar, nimic de spus, mosul mucalit a ridicat o casa, a intemeiat o familie, acum inca mai creste animale si ingrijeste cei aproape 20 de ari de vie (atat spune ca are, dar se pare ca detine mai mult). Ne arata butoaiele de vin tinute in beci, vechi de 100 de ani, dar nu inainte de a ne prezenta porcul, iepurii, cainele si carul. "Cam apa beu mai rar. Dimineata asta am baut 200 de grame de jin. Iarna beu cate o juma di kil sau mai bini ca si sa faci, e frig, n-ai unde merje... Mama m-a nascut sub o tufa di vie. Iaca, am fost un pui di lele, da` nu m-am facut di rusani si am casa, sunt om. E drept ca am baut cam 1.000 de kile di vin di cand am vazut soarili pi ist pamant. Cand e munca e munca, nu-i saga cand ii di munca, apai dupa munca un paharel de jin cu masura tot merje", mai spune Carp V. Vasile, zis de-al lui Lupu.
Dupa ce lauda puterea ursului, cum ii spune vinului rosu obtinut dintr-un amestec de Fraga, Feteasca neagra, Cabernet, Delevar alb, Aligotte alb, mosul nu uita sa pomeneasca de polobocul cu Bordeaux negru cu care, chipurile, poate sa scrie. L-am lasat in asteptarea tinericii de 20 de ani, inainte de a ne mai fi aratat din roadele gliei raducanene deoarece calauza noastra, incalzita de o cana cu vin, ne da ghes spre alte "surse".



Trei luni fara apa

Urcam pe ulita din dreapta primei crasme din satul Bazga. O ulita lunga si ingusta, mai mult noroi decat drum. Aurelian isi deschide pachetul de oferta. "Na`, vreti aisi? (arata pe partea stanga o casa unde in curte stau intepenite cateva butoaie). Sa vezi ca aistea fac si rachiu, holerca, asa ii zasem noi la drojdeala iesita dupa ce hierbe jinul. A, nu vreti asi? Uite, nah, piste drum. Nea..., am uitat cum ii zasi, da` stiu ci be`, nu si gioaca. Na, amu` e drept ca si trage la plug, e om ci nu sta la taclale tata zaua, ca multi altii, da nah, asta-i meteahna lui", spune Aurelian.
Omul nostru invartea ceva prin curte, unde un godac scurma de zor sub peretele casei. "Ce apa, asta-i pentru vremea asta? Poate la vara. Amu` am cateva luni de cand nu mai stiu cum e apa. De asta-toamna n-am mai baut apa... Amu`, depinde cum umblu la butoi, daca umblu mai des, la Anul Nou s-a gatit vinoarca, da` daca umblu mai rarut, mai am ceva si pe la Pasti. Cam doi litri pe zi de vin alb, dar si muncesc... E grea viata aisea, vezi ghini matali, ca viata di taran ii gre`. Ci zaci matali di Evropa, uiti ci drumuri evropene avem noi ca nici Brucselul n-o vazut asa minune", a spus bucuros Carp Ion.
De trei luni fara apa, dar totusi omul pare integru, ba mai mult, sotia ii ia apararea si spune ca in ultima vreme nu mai prea bea. In rest, hai noroc, neica, sa traiesc bine si sa ma vezi tot sanatos, dupa cum lasa de inteles atat calauza cat si satenii.



Alei, cum manca barbatul bataie

Calauza ne duce la alte "surse", dupa cum spune, la fel de pasionate de vin. Pentru ca aceasta insemna, practic, sa luam casa cu casa, i-am propus sa mai sarim peste cateva gospodarii si sa ne duca doar la cei mai atasati de licoarea bahica. Desprins parca din alta lume, mos Gheorghe jura ca nu mai bea de vreun an. Nevasta, atenta, intervine imediat si asigura ca asa este. "Inainte nu era sara in care sa nu vina tapan. Alei, alei... ci-i faseam. Bataie, ii dadem cate o batuta di ii suna jinu' si rachiu' in cap. Na, da` de amu` s-o linistit ca-i bolnav", povesteste Lia Pantaru, nevasta lui Gheorghe Pantaru, care abia mai lega cateva cuvinte. N-au trecut nici cateva minute ca vecinii au sarit sa-l imbie la vale, adica la crasma. Radeau toti cum mos Gheorghe jura ca nu mai bea, radea si calauza noastra, care a avut de atatea ori sa precizeze ca "omul ista nu sa da pi fata, da` li traji la mase".



Noi? Doamne fereste, vezi la vecinu`!

Urcam mai departe in sat. Noroaiele cresc, frigul se lasa, oamenii gospodari dar carora le place vinul, asa mai des, sa-i simta gustul si aroma, trebaluiesc prin curti, altii vin sau merg la arat viile, unii isi aduc apa acasa cu galetile de la mai bine de 200 de metri... Dar cine ar fi atat de dezinhibat sa spuna ca bea? Prea putini. "Mai Aureliane! Te-ai spurcat de cap? Cum, noi bem? Fir-ai tu! Ia ti uita cum una ca asta? Apoi, domnule, ci si zac eu, suntem bolnavi, nu bem. Nu vezi ca mosu` e batran? Nie nu imi plasi vinu'. Noi avem vin, da` nu bem. Doamne fereste, vezi la vecinu`!", exclama, indignata, lelea lui Vlasie Gheorghe. Nu intarzie nici replica lamuritoare a calauzei noastre. "De`, s-o creada surdu`. Mosneagu` ii traje, dar nu vre` sa si de pi fati. L-am vazut si ieri la beri. Ma crezi, nene, n-am di ci minciuni pi matali...", arata Aurelian, calauza destonica si sincera.



Mai este mult pana departe

Cotim mai departe, ba pe ulite, ba pe scurtaturi. Calauza ne atrage atentia ca batranul care vine inspre noi este si el un veteran al vinului. "Ma scobor pan` la Raducaneni. Cum ce sa fac? Apai mi-oi tot aminti pana oi agiunge. Amu` mai rar cu vinu`, iar ce-o fost in tinerete s-o ingropat in amintire", ne expediaza Dumitru Fluierasu, de 73 de ani.
La fel ca la batranul din centrul satului Bazga, Gheorghe Gagautu, nostalgia tineretii mustind in vin este mai acuta. "Avem regrete. Mari regrete...Am progresat pi tati rezultatele. Acum mai slab progres...mai copii, copii, ce stiti voi...", a progresat in a vorbi mos Gheorghe. Suduit de baba, mosul si acum mai mirosea a vin, dar anii, parul carunt, mana istovita de munca arata ca nu a fost sau este un pierde-vara, cum arata si nevasta lui, ci om gospodar, cum dovedeste casa, dar care se indeletniceste, printre altele, si cu vinul.



La taifas cu gospodarii

Sub pretext ca ne duce la cineva unde este un vin foarte bun, calauza ne lasa in curte la Vasile I. Zota, undeva la capatul satului. Din vorba in vorba, gospodarul ne invita in casa, la un pahar de vin. La scurt timp, `nea Vasile primeste vizita unui vecin, pe care il cheama tot Vasile, pentru a lamuri cum vor porni a doua zi la arat viile. Aici aflam de toate problemele satului. De la lipsa unei asociatii a viticultorilor, la problema noroaielor, a apei, a vinului, a hranei pentru animale, a accesului unei ambulante in caz de nevoie etc. Dupa ce gospodarii se sfatuiesc pentru a doua zi, explica cum sade treaba cu vinul la tara. "E munca multa, poate ca nu este casa in care sa nu fie cel putin doua-trei sute de litri de vin. Cum ii vedeti pi acesti oameni, ca mai trag la masea, dar toti sunt gospodari. Asta e important. Nu-i vezi ca cersesc, ca n-au ce manca. Daca e saracie, e asa pentru ca nu avem cum sa ne vindem vinul la en-gros...", a explicat Vasile Zota, gazda primitoare din satul Bazga. Si, pe buna dreptate, nu este nici un caz, vorba calauzei, de satean "pisat pi el di bat ci ii".



Vinul manturii in UE

Cauta gospodarul specialist in vin, daca poti. Comarna. Ora 10.00 dimineata, e zi de luni. Pustiu pe ulite, gardurile sunt plecate spre drum, caci oamenii care se incumeta sa strabata vagaunile numite ulite se tin de scandurile lor. O singura explicatie a rezolvat enigma pustietatii satului. "E bata de trei luni (se refera la sotia unui om fruntas din comuna-n.r.). A uitat cum e ceaiul sau apa. El e gospodar, om la locul lui, da` ie, ii trage la masea. N-ai cu cine discuta. Apai uite, daca de luni dimineata a pornit-o, ce mai zaci matali? Aaa, da` altii mai au o luna, doua si le canta popa si tot cu vinu` stau la cap in loc de medicament", a marturisit Mihai Purcaru, satean din Comarna. Aici, in Comarna, ca si in Raducaneni, e acelasi amestec de vin si munca istovitoare.



Magistrala vinului

Si noroaiele, parca, s-au strans ca ramele inapoi in sanul pamantului. Fara sa ne dam seama, drumul prin sat care a durat mai bine de 2 ore, la intoarcere nu a durat mai mult de un sfert de ora dupa ce gospodarii ne-au dat sa gustam din deliciile magistralei vinului. Desi sunt importante centre viticole, satele au ramas tot sarace. Nu este vorba ca satenii ar fi betivi notorii, rar se intampla sa fie vazut cineva cazut in sant. De baut se bea acasa sau la crasma, dar, trecand peste faptul ca lumea nu ar recunoaste nici in ruptul capului ca bea, nu se poate spune ca acesti oameni nu sunt si gospodari. Asa cum sunt vazuti pe ulite sau pe langa case, plini de noroi, trebaluiesc de cu zi si pana seara, isi fac rostul insa, pentru a infrumuseta viata, fac pauze, unii mai des, e drept, si langa butoaiele cu vin isi toarna o cana, doua... dar sunt oameni gospodari.


Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

magistrala vinului
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (12)

Pentru:,,ziarist'¨Marius SIDORIUC  | #25254
Pe cine credeti ca intereseaza asa mizerie de articol`? Cred ce ai fost un elev care stateai numai pe langa gardul scolii, poate chiar prin Podul Ros, oricum in cap ai doa k..................
matei zarnescu  | #25255
inainte de a spune ca moldovenii ar fi campioni la baut si la crime ar trebui sa argumentezi stiintific acest fapt, domnule ziarist. Mai uitatati-va putin prin statisticile politiei si veti avea surprize, prin alte zone ale tarii. A, e adevarat ca altii au mai multa mandrie si nu vor sa faca senzatie cu astfel de subiecte...
lucius  | #25256
se bea tare in toata RO - ne apropiem de Rusia la acest capitol - alcoolul e problema no 1 in RO, nu heroina sau ecstasy cum mint TVurile - pt ca guvernantii au distilerii de alcool falsificat si chestiunea alcool e tabu - si sa fim seriosi CINE isi permite o tigara marijuana de 40 RON? - cind cu 40 RON bei de stingi - cunosc un medic in Trifesti care mi a zis ca de la ora 5 dupamasa nu mai vede gospodina treaza in ograzi - daca barbatu bea e rau, daca femeia bea este armaghedon social
mandea  | #25257
lasa bre ca e buna machiala ca de asta a dato decebal
Dascalu Paul  | #25258
Pentru a fi bogati ar trebuie sa cultive mai mult grau, porumb, legume etc, cu care sa hraneasca familiile, animalele, pasarile etc. si sa mai si vanda din produsele lor.Cu alcoolul in creier nu mai judeca cum trebuie si nu mai au precizie la diverse munci.Nu mai zic de ce relatii de colaborare se pot lega intre sateni sub influienta bauturilor alcoolice si cati morti au fost in urma acestor relatii mai ales dupa sarbatorile religioase sau dupa alte distractii( baluri, hore, cumatrii etc.)Dar nu ati scris nimic de liceu, scoli generale,gradinite, biserici si de viata culturala a respectivelor comune.Poate v-a placut si domniilor voastre bauturile localitatilor respective, mai ales vinurile si rachiurile! Despre frumoasele livezi si paduri iar nu ati amintit mai nimic. Mai exista CLF, Ocolul Silvic, numeroase magazine moderne, centre de microproductie, spitale,farmacii etc.Cititorii vor crede ca toata suflarea din aceste localitati o tine numai intr-o betie, fara sfarsit, pana se termina butoaiele, apoi se muta la crasmele comunale.Ce cauta reporterii aceea gasesc!
costel  | #25259
E usor a scrie versuri
cind nimic nu ai a spune,

Goana dupa asa numitul ``senzational`` face ca aproape toate articolele ce se vor a surprinde realitatea romanesca cad in rridicol sau sunt pur si simplu ineptii ale autorilor in lipsa de subiecte.Este adevarat in acest caz ca majoritatea satenilor din Romania (si atentie nu am zis TARANI )sau trezit in ultima vreme cam de vreo 17 ani ca nu mai au un partener de discutii nici in guvernanti si nici in structurile locale ale puterii.As vrea sa vad si eu pe dl ``ziarist`` cum s-ar descurca el daca ar trai in acesata lume a satului.E de lucru aici cu tineretul care nu mai are orizonturi , cu gospodarii care nu cuteaza sa se gindeasca la ziua de maineSa vedem cine poate sa ajute satul romanesc .Credeti-ma nu este un slogan!
UN IESEAN  | #25260
DE LA ASEMENEA VIZITE TI SE TRAGE DOMNULE SIDORIUC POFTA DE A SCRIE ARTICOLE?
mitica  | #25261
mie,chiar mi-a placut articolul,am crescut la tara si aici departe de tara mea,am simtit viata taranului,bietul de el si cu bune si f. multe rele ,sarmanii,dar sunt primitori si sinceri in tot ceiace fac,mucaliti ,fericiti in felul lor
io  | #25262
Bre, omul face asa o schita a satului romanesc in prag de sarbatori. Acuma, pt orice ii dati pari pe spinare? Mie mi-a placut articolul..M-a facut sa zambesc. Fiecare particica a lumii cu relativitatea ei...Aspectul prezentat a fost gasit in acel mediu, iar Sidoriuc l-a schitat.Care e problema? Adevarul e ca...intr-un sat daca ii pui in linie, si le zici betivanilor sa faca un pas inainte...s-ar putea sa te trezesti ca stau toti pe loc(desi ei facusera pasul cat erai tu cu spatele...ca in Cartea Junglei) E Sarbautoare dom`le, ce vrei? :D Hai Multi Ani!
maria  | #25263
comuna raducaneni e numita "comuna dintre vii".
ce poate face localnicul cu vinul produs?
Dascalu Paul  | #25264
CORECTARE.Din neatentie am scris "ar trebuie", in loc de "ar trebui".Va rog sa ma scuzati !
gica  | #25265
nu mai beti mai oameni buni ca nui frumos
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1473 (s) | 24 queries | Mysql time :0.014567 (s)