News Flash:

Medicii si afacerile cu mortii

30 Iulie 2008
1382 Vizualizari | 2 Comentarii
Medicii si afacerile cu mortii
• Moartea, in timpurile in care Iasii se aflau in negura secolelor de prefacere, si aceasta pana in secolul XIX, secera mii de ieseni, chiar daca nu erau suferinzi de boli incurabile • Becisnicia acelor vremuri, dar si constatarea realitatii l-au determinat pe doctorul Iohan Goldzric Herletz sa-i scrie domnitorului Mavrocordat ca intentioneaza a infiinta o fabrica de bere pentru binele poporului si a bolnavilor de la Spitalul Sfantul Spiridon • Nebunii erau tinuti in bolnite, incaperi special amenajate pe langa unele manastiri, neexistand nici gand de a fi creat vreun azil • Medicii care se aventurau pe meleagurile Iasilor cautau sa se imbogateasca repede, incat Spitalul Sf. Spiridon devenise un loc nu de vindecare, ci de afaceri grase pe seama mortii pacientilor • Erau asa de multi morti incat breasla cioclilor era una privilegiata, acestia abia reusind sa duca pe umeri cadavrele la cimitir

In istoria Iasilor exista o fila neagra in care este marcat cumplitul destin ce l-au urmat mii de targoveti, boieri sau mestesugari care au avut nenorocul de a se naste in acest tinut moldav in vremurile de odinioara. Pana in modernitate, adica pana cand lumea sa aduca medicilor cotete cu gaini si porci, grajduri de vaci si tarle de oi, in speranta ca vor fi vindecati, de la agricultorii analfabeti, starostii numeroaselor bresle si pana la boieri si domnitori, cu greu puteau beneficia de consultul unui medic. Aceasta deoarece medicii erau o raritate prin acest tinut, iar cei ce se aventurau aici erau scoliti in Apus, unde puteau urma scoli de medicina. Mai mult, Iasii n-au cunoscut infiintarea azilelor sau a lazareturilor decat sub forma bolnitelor (spatii speciale din apropierea manastirilor). Daca in Occident, inca in prima jumatate a secolului XVI, anatomistul Andreas Vesalius avea insemnate cercetari de anatomie si lucra direct pe corpurile cadavrelor, in Moldova nici nu se pomenise de asa ceva, cat despre medicina, la fel de putin. Cu toate stangaciile, hotiile sau nepriceperile medicilor, unii erau si de o inalta tinuta morala si profesionala. Un exemplu este doctorul sas, Andreas Wolf, care a avut ragazul si de a scrie mai multe randuri despre Iasii sfarsitului de secol XVIII. Wolf a fost medicul personal al mitropolitilor Leon Gheuca si Iacov Stamate.

Prigoana

Pe cat erau de intretinuti si respectati, pe atat de repede medicii erau si surghiuniti. Unul dintre acestia a fost medicul Fotache, mare iubitor de galbeni, care l-a tradat pe domnitorul Grigore Ghica. Trimisul Portii, Hisarli Ahmed, avea sarcina sa-l omoare pe domn. Turcul s-a prefacut bolnav, iar Fotache a fost chemat la Beilic sa vada de starea trimisului Portii Otomane. Medicul nu l-a tradat pe Ahmed, asa ca domnitorul Ghica a venit la Beilic, unde i s-a taiat capul. Medicul a fost intemnitat, iar abia peste un an, cu mari insistente, a fost scos din ocna. Mai rau a fost cu doctorul Giuseppe Pisani. La curtea lui Constantin Racovita a venit, prin 1750, acest medic italian pe nume Antonio Pisani. Acesta nu a diagnosticat bine boala Sultanei, sotia domnitorului Constantin Racovita, astfel incat aceasta, gravida, a murit. Nici cu interventiile ambasadorului Frantei la Constantinopol, Pisani nu a fost eliberat.



Caragea operat

Data: 14 octombrie 1777. Pacient: Constantin Caragea, ban. Medic: Rossi, din Florenta, Italia. Boala: cancer. A fost o operatie notabila in acea epoca, mai ales ca a fost si pe viu, fara vreun anestezic. Doctorul florentin Rossi, ajutat de un altul pe nume Festa, l-a operat cu succes pe banul Caragea. Din jurnalul post operatoriu, citate intregi se pot gasi in cartea lui Pompei Samarian, Medicina si farmacia in trecutul romanesc. "In ceasul operatiei nimeni n-a stat in odaia mea, neputand sa vada, afara de boierul hatman Lascarache Roset care statea in dosul scaunului pe care sedeam eu, tinand doua slugi ale mele de o mana fiecare. Operatia sanului si pansarea ranei a tinut aproape patru minute... Eu n-am zis nici carc la taierea tatei mele incat s-a infiorat chirurgul... Operatia s-a facut cu un fel de unealta care se numeste bisturiu... Patru ceasuri intregi am simtit durerile cele mai ascutite si nesuferite si dupa aceea s-au mai potolit, dar n-au incetat decat dupa 40 de zile... Dar in a 61-a zi, cand rana s-a strans... am iesit pentru intaia oara din casa...", scria banul Caragea despre operatia sa. Iata cum era o astfel de operatie pentru medicii din acele vremuri grele.



prigoana caragea operat
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (2)

io  | #39768
fain articolul
Emma  | #39769
Frumos,Domnule Sidoriuc!Documentat,incitant,pilduitor!Bravo
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2952 (s) | 24 queries | Mysql time :0.164726 (s)

loading...