News Flash:

Mii de orfani in zidirile iesene

6 August 2008
962 Vizualizari | 1 Comentarii
Mii de orfani in zidirile iesene
• Salva de monumente pe care au lasat-o mostenire marii oameni ai Iasilor din trecut a ajuns prilej de povara pentru actualii ieseni, care pretind ca sunt pilonii municipiului • In 28 de ani n-au fost in stare sa ridice o cladire de interes arhitectural pentru uzul personalului vreunei institutii a statului • Unele institutii isi desfasoara activitatea in spatii pentru care abia au bani sa plateasca chirie, altele se muta periodic, cu tot calabalacul • Primaria Iasi isi desfasoara activitatea in Palatul Roznovanu, ridicat la sfarsitul anilor 1700 • In Casa Patrata, construita prin anii 60 - `70 ai secolului trecut, functioneaza mai multe institutii, precum Consiliul Judetean Iasi, Prefectura Iasi si Directia de Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural Iasi • Ca o absurditate, Directia Nationala Anticoruptie Iasi isi are sediul intr-un loc declarat casa memoriala • Este vorba de Casa Gane care, chipurile, este un muzeu inchinat celui care la 1 decembrie 1896, a inaugurat cladirea Teatrului National, la 6 mai 1899 a inaugurat Uzina Electrica Comunala, iar in urmatorul an a receptionat lucrarile pentru liniile de la tramvaiele electrice


Cladirile de utilitate publica din municipiul Iasi nu au nici un stil arhitectural afara de cel al unei proaste inspiratii care se datoreaza atat arhitectilor, cat si beneficiarilor. Ba mai mult, nici nu este intreprins vreun pas in constituirea unor sedii proprii care sa ateste stabilitatea institutiilor statului sau a institutiilor particulare precum banci, firme importante la care iesenii apeleaza periodic. Ceea ce a produs ample modificari in arhitectura Iasilor incepand cu secolul al XVII-lea, brusc, in secolul XXI, apare doar ca o mare afacere imobiliara, banii dictand direct arhitectura imobilelor. Prin alte cuvinte, noile cladiri din municipiu nu au nici un fel de arhitectura care sa reprezinte vreo particularitate afara de cea a nepasarii. Salva de monumente pe care au lasat-o mostenire marii oameni ai Iasilor din trecut a ajuns prilej de povara pentru actualii ieseni, care pretind ca sunt pilonii municipiului. Primaria Iasi isi desfasoara activitatea in Palatul Roznovanu, ridicat la sfarsitul anilor 1700. In Casa Patrata, construita prin anii 60 - `70 ai secolului trecut, functioneaza mai multe institutii, precum Consiliul Judetean Iasi, Prefectura Iasi si Directia de Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural Iasi. Ca o absurditate, Directia Nationala Anticoruptie (DNA) Iasi isi are sediul intr-un loc declarat casa memoriala. Casa Nicolae Gane, cel care a fost primarul Iasilor in cinci mandate, fiind unul dintre cei mai insemnati edili, a fost inaugurata la data de 13 octombrie 1993. Aceasta adaposteste un muzeu structurat pe trei sectiuni, astfel: Memorialul N. Gane, Muzeul administratiei publice a orasului Iasi si Muzeul istoriei instrumentelor de scris. Casa Gane dateaza din secolul al XIX-lea. Un exemplu aproape hilar este cel al Directiei Arhivelor Statului Iasi, care vreme indelungata nu a avut un sediu propriu, personalul fiind nevoit sa se mute de ici-colo cu toate documentele. Dupa aplicarea Regulamentului Organic al Principatului Moldovei, din 1832, a fost infiintata Directia Arhivelor Statului Iasi. Pana sa ii fie acordat actualul sediu de pe Bulevardul Carol (Copou), Arhivele Statului s-au tot preumblat prin diverse locatii din oras. Ba institutiei i-a fost gasit sediu la Casa Bals (Filarmonica de astazi), ba la Manastirea Frumoasa. Nu dupa multa vreme, sediul Arhivelor s-a mutat la Manastirea Cetatuia, mai apoi la Sf. Spiridon. Intr-o vreme putea fi gasita si in apropierea de Academia Mihaileana, disparuta. Abia in anul 1976 a fost inaugurat actualul imobil din Copou. Pana in acest an, Arhivele iesene au fost gazduite la Manastirea Golia. Este lesne de imaginat cum se mutau in acele timpuri kilometri intregi de manuscrise, doar pentru ca nu era gasit un sediu definitiv. Aceasta situatie arata felul in care o institutie isi lasa amprenta asupra unei cladiri, dar si asupra structurii urbane a Iasilor. Generatiile nascute prin anii `50 - `70 n-au fost in stare sa gaseasca o solutie in ceea ce priveste ameliorarea acestei situatii. Acestia par a fi marii orfani carora generatiile tinere sunt nevoite sa le suporte toate incompetentele si naravurile de oameni care ofera impresia de instabilitate si prin faptul ca nu-i intereseaza sa schimbe fatadele zidirilor anoste iesene. Dupa capitala, judetul Iasi are cele mai multe monumente istorice trecute pe lista de patrimoniu. In total, au fost inregistrate un numar de 1641 monumente, insa multe dintre acestea abia ca mai pot fi numite chiar ruine. Pentru municipiul Iasi inca nu s-a delimitat aria centrului vechi, centrului nou sau a zonelor cu destinatie doar comerciala in vederea armonizarii urbane. Mozaicul de cladiri arata cat de lipsite de logica sunt planurile de dezvoltare urbanistica a municipiului.

Marile Palate

In contraexemplu pentru cei care astazi nu sunt capabili sa ridice edificii cu o anume valoare, pot fi enumerate cladirile monumentale pentru sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea. Conform unor izvoare istorice, in aceasta perioada ar fi existat la Iasi peste 300 de case care aduceau un suflu nou in arhitectura. Erau case cu etaj unde boierii isi croiau un salon, erau prevazute cateva balustrade, tavanele erau din lemn de esenta tare, iar unele chiar se pictau. Casele erau prevazute cu coloane, iar din camere nu lipseau perne si covoare de stofa scumpa. Si astazi mai pot fi privite astfel de cladiri. Un prim exemplu este casa logofatului Nicolae Canta. Aceasta casa este in prezent Casa Universitarilor, iar intr-o vreme era casa a boierilor Cantacuzino-Pascanu. Din nepricepere, aceasta casa a suferit unele modificari care i-au transformat radical stilul de odinioara. O alta cladire este cea a boierului Toader Nacul. Actualmente adaposteste Maternitatea Cuza-Voda. Edificiul a fost ridicat in anul 1745, iar din anul 1849 a trecut in proprietatea lui Alexandru Ghica. Cladirea se afla atunci intr-o stare deplorabila, insa tatal domnitorului Grigore Ghica avea sa o renoveze, incat si astazi poate fi analizat stilul acestei cladiri. Practic, aceasta casa avea parterul inalt si apoi a fost transformat in etaj. Palatul lui Alecu Bals, distrus partial prin anii `50 din secolul trecut, constituie un alt exemplu de edificiu care, pastrat pana in prezent (corpul de la strada al Filarmonicii Iasi), ar trebui sa impuna contemporanilor mai multa consideratie fata de valorile trecutului. Tot ca exemplu notoriu este Palatul Agripinei Sturza. Edificiul dateaza de la sfarsitul secolului al XVIII-lea si a fost cumparat de Societatea de Medici si Naturalisti Iasi, care functioneaza si astazi in acest edificiu. Fara aceste cateva imobile, mosteniri din trecut, este si mai greu de imaginat cum o serie dintre institutii si-ar fi mutat sediul de colo pana colo in speranta gasirii unui loc sigur.



Aparitia ferestrelor la Iasi

Prima mentiune despre prezenta unor mesteri sticlari pe teritoriul Iasilor dateaza din anul 1741. Nicolae Iorga, in volumul Studii si Documente, scria ca erau 12 sticlari care aveau datoria fata de domnie de a turna nu mai putin de 500 de foi de sticla pentru ferestre. Secolul XVI a fost pentru ieseni unul de mare minunare, caci abia acum apar primele ferestre la casele boierilor. Cu adevarat, ferestrele din sticla vor fi un element curent la construirea caselor incepand cu secolul al XVIII-lea. Pana la acest punct, iesenii isi acopereau geamurile cu basici de porc prin care abia de treceau cateva raze de lumina. Casele aveau indeobste patru camere, in patrat, asa cum se mai poate intalni si acum in spatiul rural.



Bolta cu trasuri si parcarile moderne

Mostenirea trecutului este prea mare, incat generatiile care au urmat nu au stiu cum sa o pastreze. Un asemenea caz este cel al cladirilor care aveau bolti pentru trasuri. Din comoditate, boierii ieseni isi construiau langa case, chiar din fata intrarii, bolti astfel incat trasurile erau aduse langa prispa, de pe care urcau direct in trasura, fara a-si murdari picioarele. Din secolul al XVIII-lea, cand apar boltile pentru trasuri, dupa ce au facut istorie scarile interioare, diferenta fata de exigentele iesenilor nu este prea mare. In prezent, iesenii isi parcheaza masinile in fata caselor sau a scarii blocului, fara a tine cont de circulatia pietonala, probabil ca ramasita a comoditatii de odinioara a boiernasilor. Palatului Roznovanu, tot din nepricepere, i-a fost distrusa scara interioara, insa din fericire a fost pastrata bolta de trasuri. In schimb, Palatul de la Frumoasa (acum Manastirea Frumoasa) a devenit o ruina frumoasa. Din bogatia caselor vechilor boieri se mai pastreaza si casa Kogalniceanu. Din varii motive, arareori s-a tinut seama de integrarea urbana a acestor edificii.



Mostenirea prezentului

Ceea ce se construieste in prezent este caracterizat si printr-un grad de perisabilitate ridicat. Multe dintre cladiri sunt ridicate de la inceput cu certitudinea ca nu vor putea rezista mai mult de 50 - 60 de ani. Iar in ceea ce priveste lucrarile edilitare mai importante, acestea lipsesc cu desavarsire. Nici concursurile de arhitectura nu sunt practicate in mod curent in municipiu, astfel incat cea mai mare parte dintre edificiile de interes, dar si a lucrarilor de sculptura, nu prezinta o valoare artistica decat mediocra.


Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

marile palate mostenirea prezentului
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

piticul  | #40163
daca generatiile 50-70 nu au fost si nu sunt capabile de performante, poate esti d-ta , ca probabil mai ai cas la limba
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1298 (s) | 22 queries | Mysql time :0.018644 (s)