News Flash:

Minele de aur ale Iasilor - FOTO, VIDEO

2 August 2010
11991 Vizualizari | 14 Comentarii
• Adevarate palate subterane care ascund de secole cel mai de pret tezaur al judetului Iasi, dupa cum spunea academicianul Valeriu Cotea • O calatorie prin beciurile stravechi, lungi de zeci de metri, cu bolte inalte sapate la o adancime de peste 15 metri, este atat o intalnire cu istoria cat si cu spiritualitatea moldoveana • In zona Cotnari - Ceplenita - Harlau - Deleni, boierii proprietari de podgorii au construit de-a lungul secolelor un adevarat oras subteran • Am scos din adancul pamantului primele imagini cu beciurile stravechi care pastreaza si astazi vinul de Cotnari • Cititi mai jos un reportaj cu unele din cele mai minunate locuri, prea putin cunoscute, lasate mostenire iesenilor de istorie

Un adevarat oras subteran, cu palate cu bolti inalte, construit de-a lungul secolelor de boierii romani cu dragoste pentru viticultura. Sunt pivnitele si beciurile din zona Cotnari - Ceplenita - Harlau - Deleni, minuni ale arhitecturii viticole, zidide din piatra "recoltata" de pe dealul Catalina sau de pe dealurile din Deleni. Unele pastreaza si astazi calitatile deosebite ale soiurilor autohtone de la Cotnari, Grasa de Cotnari sau Francusa. Bucatile de piatra zidite in urma cu cateva secole pe boltile arcuite la o adancime uneori de peste 15 metri si o inaltime de 6 metri sfideaza inca gravitatia, inchizand inauntrul peretilor racoarea necesara invechirii vinului. Multa lume a auzit de vinul de Cotnari, dar putini cunosc faptul ca, de-a lungul secolelor, aceasta licoare, asociata de multe ori cu divinitatea, a inspirat un adevarat curent arhitectonic. Cotidianul BUNA ZIUA IASI prezinta astazi, in premiera, detalii, imagini cu unele din pivnitele stravechi care pastreaza de-a lungul secolelor "tezaurul nostru inestimabil care ne-a insotit in istorie si ne-a legat de alte popoare", dupa cum spunea academicianul Valeriu Cotea, vorbind bineinteles de vinurile de Cotnari.

Palatul subteran Vladoianu

Nu vom prezenta beciurile intr-o ordine cronologica sau a marimii. Vor fi prezentate in ordinea in care le-a ales inspiratia jurnalistica. Prima oprire, la "beciul Vladoianu", construit la sfarsitul secolului 19 de familia de boieri care a dat si numele acestui beci. Beciul este construit in spatele Palatului de la Carjoaia, ridicat de boierul Vasile Vladoianu. Sapat la o adamcime de 15 metri, beciul Vladoianu are dimensiuni impresionante. Pana jos se poate ajunge dupa ce ai coborat niste trepte inalte din lespezi de piatra. In plina arsita de vara, racoarea beciului Vladoianu te izbeste imediat ce ai coborat primele trepte. Lung de 30 de metri si inalt de circa 6 metri, in beciul Vladoianu se pot pastra peste 100.000 de litri de vin. Se mai pastreaza si astazi crama in care boierul Vladoianu isi facea vinul. Crama era chiar deasupra beciului. Dupa ce strugurii culesi de pe cele 50 hectare de vita de vie erau zdrobiti, mustul era coborat printr-o gaura sapata in podeaua cramei direct in butoaiele din beci. Dupa anul 1990, proprietatea Vladoianu, castelul, beciul, cramele, dormitoarele slugilor, au fost retrocedate urmasilor boierilor. Dupa retrocedare, acestea au fost cumparate de la urmasii boierului de SC Cotnari SA, care va implementa aici un proiect de dezvoltare a turismului viticol. "Beciul, jumatate, va fi plin cu vin, iar cealalta jumatate va fi sala de degustare si de servit hrana. Vom amenaja in castel 40 de locuri de cazare, vom dezvolta pe cele 2,5 hectare o baza de agrement, cu piscine, terenuri de tenis etc", a declarat Constantin Deleanu, directorul SC Cotnari SA.
Istoria consemneza faptul ca de mosia Vladoianu se ocupa mai mult sotia boierului Natalia Vladoianu, decedata in 1943. Sotul, Vasile Vladoianu, era risipitor si a murit in anul 1907, la Cannes. Includerea acestor obiective istorice intr-un circuit turistic le va pune pe deplin in valoare.

Un conac subteran in varf de deal

Nu mai putin impresionante sunt insa beciurile subterane de pe dealul Hodora. Sunt "beciurile boierului Arapu". Dealul Hodora se afla la marginea drumului national Targu Frumos - Harlau - Botosani, pe partea dreapta. Conacul, anexele si beciul nu sunt vizibile, nu se pot vedea de turistii care ar circula cu masina pe acest drum. Vechea curte boiereasca este bine ascunsa si pazita de vii. Sapate de asemenea la o adancime de 15 metri, galeriile sunt de dimensiuni mult mai mari decat cele de la Carjoaia. Pe langa galeria principala care are o lungime de 60 de metri, beciul are si o ramificatie de dimensiunile beciului de la Carjoaia. Avand in vedere dimensiunile, in acest beci se pot depozita peste 200 mii de litri de vin. Izvoarele istorice consemneaza ca, in anul 1886, mosia Hodora a fost cumparata de bancherul Moritz B. Moscovitz de la boieroaica Maria Nicolaevna Solohub. Prin testament, acesta a lasat cate o treime din mosie copiilor sai, printre care si fiului sau Moritz. Acesta din urma si-a inzestrat fetele Margaritte (maritata cu Mircea Arapu din Botosani) si Camille (casatorita cu Constantin Arapu, fratele lui Mircea Arapu). Celor doua le-a ramas circa 751 hectare de teren, din care circa mai multe zeci de hectare cu vie. Mai departe, pana la exproprierea din 1946, mosia a fost transmisa copiilor celor doua surori maritate cu fratii Arapu, respectiv Camille Arapu, Margareta Arapu, Maria Colette. Documentele istorice arata ca pe mosia Arapu cat si pe mosia Vladoianu pe langa soiurile traditiontionale de la Cotnari (Grasa de Cotnari, Francusa, Tamaioasa Romaneasca, Feteasca Alba) erau cultivate si soiurile negre autohtone, Feteasca Neagra si Babeasca. Soiurile negre au fost afectate insa grav de atacurile filoxerei (boala a vitei de vie) de la inceputul secolului 20, disparand treptat. Soiurile traditionale albe au fost salvate prin altoire cu soiuri americane.

Cel mai mare beci

Si totusi, cel mai mare beci din zona Cotnari - Harlau nu a fost construit de marii boieri asa cum era de asteptat, ci de tarani, de micii viticultori. Pentru a putea rezista insa concurentei pe care le-o faceau boierii care cultivau suprafete mari de vie, micii viticultori si-au infiintat o asociatie de producatori. Asociatia viticultorilor din Cotnari a sapat pe dealul Paraclis cel mai mare beci din zona. Erau cateva zeci de viticultori care aveau fiecare cel putin un hectar de vie. Beciul a fost sapat la o adancime de 20 de metri si are mai multe galerii cu o inaltime de pana la 7 metri si lungi de pana la 60 de metri. Daca nu esti atent, te poti rataci in beciul aflat vis-a-vis de celebrul Castel (acum, cladirea administrativa a SC Cotnari SA). Fiecare incapere din acest beci urias are o bolta din piatra bine construita. Dimensiunile bucatilor de piatra sunt calculate atent astfel incat, chiar daca sunt imbinate in zeci de linii arcuite, sa nu se prabuseasca nici la cel mai mare cutremur. Privelistea este impresionanta. E ca un catun sapat in pamant.
"Este, fara nici o indoiala, cel mai mare beci din Cotnari. Numai galeria principala are o lungime de 60 de metri. Suntem la 20 metri adancime pe dealul Paraclis, zona zero de la Cotnari, unde se face cea mai buna Grasa. Noi vom reabilita acest beci si vom face aici o unitate de sampanizare din soiul Francusa care are aciditate suficienta", a adaugat Constantin Deleanu. In acest beci se pot pastra in butoaie mari de stejar peste 300 mii litri de vin.

Beci de pe vremea lui Stefan cel Mare

Indrumati de istoricul Paul Iancu, calatoria catre edificiile arhitecturii viticole nu poate sari peste cel mai vechi beci bine conservat din judetul Iasi. Este beciul de langa pod, de la Zlodica, astazi in comuna Ceplenita. Podul pe care se poate circula si astazi se afla pe vechiul drum al vinului si a fost construit din piatra tot pe vremea lui Stefan cel Mare. Beciul are o lungime de 20 de metri si o inaltime de circa 3 metri si, din secolul 15, cand a fost construit, si pana astazi, din bolta nu i s-a desprins nici o piatra. "Este pivnita vechiului han de la Zlodica care a functionat din secolul 15 pana in secolul 17. Hanul se afla la marginea drumului vechi al vinului Deleni - Scobinti - Zlodica - Cotnari. Se povesteste ca insusi domnitorul Stefan cel Mare, cand venea de la Cetatea de Scaun de la Suceava la Curtea Domneasca de la Cotnari, facea dese popasuri la Hanul de la Zlodica", a adaugat istoricul Paul Iancu, care este de asemenea si directorul Muzeului Viei si al Vinului din Cotnari. Avand in vederea valoarea istorica a beciului, dar si a unei biserici din lemn datand din aceeasi perioada, primarul comunei Ceplenita, Dumitru Laiu, face eforturi uriase pentru a obtine fonduri europene in vederea reabilitarii, conservarii acestora. "Impreuna cu celelalte comune vecine, am intocmit un proiect numit <>. Vrem sa reconstituim beciul asa cum era in secolul 15, dar si sa reconstruim hanul. Dupa aceea, le vom include intr-un circuit turistic. Dupa ce reconstruim hanul, putem face aici o sala de degustari pentru vinul de Cotnari", a spus Dumitru Laiu, primarul comunei Ceplenita.

Mostenire istorica

Se mai pastreaza si astazi intrarile cu bolte din piatra la Curtea Domneasca din Cotnari, dar si intrarile in beciurile si pivnitele de la Curtea Domneasca din Harlau. Cele doua intrari bine conservate tradeaza sursa de inspiratie a celor care mai tarziu au construit pentru boieri beciurile cu bolta de Carjoaia sau Hodora. Legenda spune ca beciurile din Harlau se continuau, in secolul 14, cu un tunel lung de cativa kilometri care ducea pana la Schitu Zagavia, ctitorit de episcopul Amfilofie, pana la dealul Catalina. Se spune ca acest tunel facea parte din strategia de aparare a Curtii. Astfel, in momentul in care navaleau tatarii sau turcii, acestia erau luati prin surprindere de soldatii valahi care ieseau din galeriile subterane. Intrarile in beciurile Curtii Domnesti de la Harlau se afla in spatele Bisericii Sfantu Gheorghe, ctitorie a lui Stefan cel Mare. Este primul monument de arta religioasa din Moldova pictat in exterior. O parte din picturile vechi se pastreaza si astazi.

Muzeul Viei si al Vinului

Un scurt periplu prin celebrele podgorii de la Cotnari trebuie neaparat sa se sfarseasca cu o vizita la Muzeul Viei si al Vinului, amenajat la cativa zeci de metri distanta de Biserica Sfantu Gheorghe si de ruinele Curtii Domnesti, intr-o casa din secolul 18 ce se presupune ca a apartinut logofatului Tautu. Piesele din muzeu aduc toate cu aceasta veche indeletnicire de la ulcele, cazi, butoaie zdrobitori pana la teascuri. Au fost reconstituite in muzeu pana si un atelier de olarit, dar si atelierul unui dogar, ambii confectionand manual vase pentru pastrarea vinului. Muzeul are trei sectiuni Nasterea - Nunta - Moartea, iar obiectele expuse arata ca vinul face parte din viata omului de la nastere si pana cand moare. Muzeul este condus cu daruire de istoricul Paul Iancu.

Galerie Foto

Galerie Video

Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (14)

crina  | #117296
SUPERB. FELICITARI AUTORULUI
Desteptu'  | #117298
Am fost in beciul din incinta SC Cotnari SA. Impresionant, intradevar....
gheorghe  | #117324
Filoxera nu este o boala a vitei de vie ,ci un daunator cu o forma care ataca radacinile-forma radicicola si pentru protectie se folosesc portaltoi si o forma care ataca pe frunze-forma galicola.La COTNARI se afla chiar langa scoala si primarie beciul domnesc vizavi de biserica SFANTA CUV.PARASCHEVA ,ctitorie a Domnitorului STEFAN CEL MARE
Dan  | #117326
Foarte misto articolul ... era si timpul sa mai fie ceva instrunctiv ... decat crime, violuri, si pitzipoance... felicitari.
oana  | #117328
Foarte bine realizat reportajul video iti da o pofta de vin si dor de satul romanesc.Felicitari
crinu  | #117341
bravo domnule ****** sa nu aplecati urechea la ce spun oamenii astia. Sunt invidiosi...Vroiam sa va intreb vinutzul a fost bun?
pula  | #117355
**** ****
pizda proasta care esti betziva si nehalita  | #117356
?????jos cenzura!!!!!!!
111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111122222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222233333333333333333333333333333334444444444444444455555555555  | #117357
hahah ma *** in cenzura
credeai mazilu ca nu te pot comenta?  | #117359
muhahaha
radu  | #117361
bai ofticosilor,de ce mi-ati scos comentariul?numai sa va laude cineva,dar nu santeti buni de nimic.niste hahalerede ce mazilutule n-ai spus cat zaibar ai luat in portbagaj?ziarul de iasi va da clasa maimutoilor.
zzzz  | #117366
BA,FRAIERILOR DE LA B Z I, MERGETI LA CRAMELE VINI COM SA BETI UN VIN ADEVARAT
dudu  | #117374
ma doare in p.... eu nu beau, si asa suntem o tara de betivi, cocalari, curve, prosti, preoti ce se ard prin altare in cur, tara merge spre p...., oamenii la fel, betivilor
Nelamurita  | #117382
Nu inteleg un lucru: in citatul urmator, extras din articol..."Astfel, in momentul in care navaleau tatarii sau turcii, acestia erau luati prin surprindere de soldatii valahi care ieseau din galeriile subterane." Poate nu stau foarte bine cu istoria dar parca Valahia nu era aceeasi cu Moldova, sau gresesc. Pt ca daca cele doua nu erau una si aceeasi, atunci cum pot soldatii valahi sa iasa din galeriile moldovenesti. Poate cineva, sau chiar autorul articolului, sa ma lamureasca? Multumesc.
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.3680 (s) | 22 queries | Mysql time :0.212377 (s)