News Flash:

"Minime indicatii si un plus de bunavointa"

5 Octombrie 2001
1262 Vizualizari | 0 Comentarii
Aceasta este solutia de relansare a Moldovei propusa de Mihai Razvan Ungureanu, emisar regional al Pactului de Stabilitate Prezent la Iasi cu ocazia unui simpozion organizat de Pactul de Stabilitate si World Trade Center, Mihai Razvan Ungureanu a analizat pentru ZIUA de Iasi relatia Pactului cu mediile regionale, precum si impactul evenimentelor din SUA asupra situatiei din Balcani. - Domnule Ungureanu, simpozionul organizat la Iasi e prima iesire in provincie a Pactului de Stabilitate ? - Nu, nu cred ca este prima iesire. Nici nu as putea sa va spun a cata este de fapt. Noi am declansat o operatiune destul de consistenta de a indemna organizatiile locale, municipale, orasenesti sau judetene sa colaboreze cat mai bine, in cadrul parteneriatului "public - privat", cu operatorii economici privati importanti, cu cei de stat, pentru a identifica proiectele cele mai bune, care pot atrage atentia investitorilor straini sau a donatorilor semnificativi din cadrul Pactului de Stabilitate. Exista un impediment la nivelul alimentarii proiectelor de utilitate publica, pe care reprezentantii Pactului de Stabilitate l-au sesizat in numeroase randuri, si care tine de cele mai multe ori de cauze birocratice. Felul in care asa-zisa provincie izbuteste sa isi materializeze proiectele spre propriul folos uneori nu ajunge sa se implineasca pe masura asteptarilor. Exista o lentoare apreciabila in angajarea fondurilor, exista probleme pentru creditarea proiectelor mici si de dimensiune mica si impact social redus, exista varii lacune de reglementare a modului in care firmele private se pot implica pentru realizarea proiectelor administrative. Si, nu in ultimul rand, exista foarte putine expertize in materia identificarii celor mai bune, mai serioase surse de finantare pentru proiectele credibile pe care administratiile locale le pot prezenta. Implicit, gandul nostru este nu doar sa identificam pe cat posibil oferta, proiectele, ci sa venim in sprijinul coordonatorului national al Pactului de Stabilitate si sa gasim cu oarece inventivitate modul cel mai lesnicios de finantare a acestor proiecte. - Sintetizand, cat de compatibili au parut oamenii de afaceri si cei din administratia publica locala cu exigentele Pactului de Stabilitate? - Eu cred ca avem semnale foarte bune si nu ma pot abtine, fara sa exagerez, fireste, sa nu constat ca prezenta lor aici, ca si la Bucuresti, la intalnirea cu consiliul consultativ al oamenilor de afaceri din cadrul Pactului, a fost remarcabila. Au avut argumente bine structurate pentru proiectele de necesitate, a functionat foarte bine o intuitie administrativa, cumva proprie asteptarilor noastre intelectuale. Proiectele au fost redactate in termeni tehnici clari, si toate la un loc ofera argumente pentru o doza buna de optimism. Nu inseamna insa ca nu avem inca destul de multe de facut in natura prezentarii proiectelor promitatoare economic, fiindca singura lor mentionare intr-un inventar de teme nu serveste nimanui. Dimpotriva, cred ca eforturile in redactarea documentatiilor trebuiesc indreptate spre evidentierea argumentului comercial sau al celui economic, in genere a posibilului profit. Insa, fie si in aceste conditii, oamenii de afaceri care au venit la Bucuresti au putut observa ca in anumite locuri, si exemplul Iasului ar trebui luat in calcul, exista un potential dinamic cert, care nu are nevoie decat de o atenta conducere si de un suport politic si administrativ ferm si continuu. Or, nu intotdeauna aceste doua atribute s-au conjugat in activitatea reprezentantilor orasului si judetului nostru in tara. Cred ca e momentul sa revenim la un proiect de cumulare a energiilor noastre, si nu vreau sa fiu patetic, dar este singura posibilitate care ne ofera sansa reabilitarii noastre economice si sociale. Vioiciunea cu care s-a profitat de aceasta ocazie, a intalnirii de la Bucuresti, si acum prezenta la Iasi, intalnirea dintre reprezentantii administratiei, asociatiile oamenilor de afaceri, camerele de comert, arata ca exista un nivel semnificativ de asteptare economica. Iar pentru a transforma posibilitatea in realitate nu este nevoie decat de minime indicatii si de un plus de bunavointa. - In ce masura credeti ca ultimele evenimente din SUA vor schimba strategia Pactului de Stabilitate vizavi de aceasta zona? - Domnul Hombach a spus cu accent apasat la Bucuresti, in cadrul conferintei de presa pe care a avut-o cu ministrul de Externe, ca evenimentele din SUA nu determina in nici un caz o schimbare generala de optica asupra Balcanilor, cu atat mai mult nu vor pricinui dereglari in mersul firesc al proceselor dirijate de Pactul de Stabilitate. Dar va exista o schimbare de accent in obiectivele pe care le gireaza asa-numita "masa de lucru" III a Pactului de Stabilitate, care ia in calcul procesele regionale si proiectele care au ca obiectiv asigurarea stabilitatii si a securitatii. Este firesc sa consideram terorismul ca un produs direct al lipsei de securitate regionala, grefata pe prezenta retelelor de crima organizata, a coruptiei. Acestea sunt ingredientele terorismului, si Balcanii, din nefericire, nu duc lipsa de asemenea flageluri. Pactul de Stabilitate este chemat nu sa repare, ci sa previna, si atunci isi dirijeaza efortul catre stavilirea acestor rele aproape endemice pentru zona noastra, in speranta ca nu vor degenera pana la rezultate absurde sau greu de imaginat. - In ce fel influenteaza atentatele din SUA sansele Romaniei in cadrul Pactului de Stabilitate? - Sansele Romaniei raman neatinse. Eu cred ca succesul Romaniei in cadrul Pactului depinde exclusiv de seriozitatea si de credibilitatea proiectelor pe care le administram. Romaniei i se acorda o atentie deosebita din partea Pactului. Unul dintre motive porneste din semnificatia geopolitica a tarii noastre, din felul in care se manifesta ca factor politic ponderator in regiune si ca reala democratie stabila. Ceea ce nu inseamna, insa, ca nu e mai putin aplicata pe proiectele care sunt considerate ca avand dividenda strategica pentru Romania, proiectele mari de infrastructura sau cele cuprinse in cadrul mesei I, unde se acumuleaza proiectele legate de democratie si de respectarea drepturilor omului. Tot asa, in cadrul mesei III exista doua proiecte importante pentru pregatirea intrarii noastre depline in Alianta nord-atlantica. Unul din ele e in plina desfasurare si priveste acoperirea costurilor reconversiei profesionale a militarilor disponibilizati, in cazul procesului de reforma intern din cadrul fortelor armate. Al doilea priveste reconversia la capacitate civila sau la oferta economica civila a catorva baze militare dezafectate. Aceste proiecte arata ca suntem si flexibili, si oportun plasati. - Aceste incursiuni in provincie ale Pactului prefigureaza organizarea unor viitoare centre regionale in orase ca Iasi sau Timisoara, centre care sa reprezinte Pactul de Stabilitate in diferitele zone ale Romaniei? -M-ar bucura sa se intample asa ceva intr-un viitor oarecare, insa Pactul de Stabilitate nu este inca o organizatie. E mai curand un megaproiect, construit sa gireze proiecte regionale si, implicit, are in formula aceasta vaga foarte putina birocratie si foarte multa dinamica interna. Daca se va restructura, in sensul preluarii sale tehnice de catre Comisia Europeana, asumandu-l ca pe o constructie proprie si nu doar ca pe un loc de intersectie al interesului general fata de Balcani, atunci vom vedea ce se va mai intampla. E bine ca exista in momentul de fata suficiente antene in sud-estul Europei si, pe masura lor, suficienta atentie si coerenta. (a consemnat Lucian Postu)
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1409 (s) | 24 queries | Mysql time :0.017818 (s)