Eveniment-Social

Minune: Ingerii Domnului au coborat la Butea – FOTO, VIDEO

Publicat: 23 ian. 2011

@ „Vor sa-l aresteze pe parintele! Securitatea. Nu-i lasati!”, cu aceste cuvinte a inceput in 1949, in comuna Butea, singura revolta anti-comunista din judetul Iasi @ Taranii au pus mana pe furci si pe topoare pentru a lupta cu Securitatea Comunista care, in vara lui 1949, a vrut sa-l aresteze, chiar dupa Liturghia de la ora 11.00, pe preotul paroh al satului, Gheorghe Petz @ Preotul era acuzat ca o adapostise pe Smaranda Braescu, prima aviatoare romanca si, totodata, una dintre primele luptatoare impotriva regimului comunist din Romania @ In incaierarea din fata bisericii romano-catolice din Butea, soldatii Securitati si ai Armatei au folosit armele de foc din dotare impotriva oamenilor @ Desi multi au fost raniti, in ziua aceea satenii i-au alungat pe comunisti, care nu au reusit sa-l mai aresteze pe preot @ Cititi mai jos un reportaj care cuprinde marturiile vii ale ultimilor supravietuitori ai evenimentelor din anul 1949, din comuna Butea, intamplari care merita sa-si primeasca locul binemeritat in istoria postbelica a Romaniei

Atunci, acolo, in fata Bisericii din Butea s-a inscris una dintre cele mai importante pagini din istoria postbelica a Romaniei. Aceste intamplari, pe cat de tragice, pe atat de pline de eroism, descriu singura revolta anti-comunista din judetul Iasi. Pentru ca au avut curajul sa spuna „Nu” si s-au luptat chiar cu pieptul si cu mainile goale cu soldatii si mitralierele Securitatii Comuniste, in vara lui 1949 butenii condusi de Mihai Albert, Iosif Gal si Dumitru Blaj au spalat putin din rusinea celorlalti, care au acceptat cu capul plecat abuzurile si instaurarea regimului totalitar.

In luna august a anului 1949 comunistii au facut o greseala fatala in comuna Butea: au vrut sa le ia oamenilor Credinta in Dumnezeu. Pe 6 august 1949, de Ziua Schimbarii la Fata a Domnului, Securitatea Comunista a vrut sa-l aresteze pe preotul catolic Gheorghe Petz, parohul comunei Butea. Securitatea nu se astepta, insa, ca oamenii sa se opuna si sa faca din trupurile lor zid intre trupele Securitatii si Biserica pentru a-l proteja pe preot.

Dizidenta anti-comunista

Parintele Gheorghe Petz din Butea devenise incomod pentru comunisti deoarece o adapostise pe Smaranda Braescu, prima aviatoare din Romania si totodata una dintre primele luptatoare impotriva instaurarii regimului comunist. De altfel, Smaranda Braescu a fost cea care a denuntat frauda la alegerile din noiembrie 1946 din Romania, in urma carora comunistii au luat un avans electoral important fata de celelalte partide. „Organele de partid din comuna Butea, indivizii care se dadusera de partea comunistilor, l-au turnat la Iasi, la Securitate pe parintele Gheorghe Petz. Comunistii din Butea informasera Securitatea ca parintele Petz o adapostise pe Smaranda Braescu, prima parasutista romanca si, de asemenea, o dizidenta. Dar parintele mai era invinuit si ca il adapostise pe un fost colonel german ramas aici inca de pe timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. De aceea, Securitatea vroia sa-l ridice si sa-l aresteze pe preotul nostru paroh Gheorghe Petz. Eram copil, dar imi amintesc foarte clar acele momente, de parca s-ar fi intamplat ieri. Mi s-au intiparit in memorie”, a marturisit Iosif Antal, in varsta de 75 ani.

Schimbarea la fata

Inca din primele zile ale lui august 1949, masinile pline cu oameni ai Securitatii, ajutati de militari, au incercat sa-l aresteze pe preotul Petz. Dupa cum a povestit Carol Anti, primele masini ale Securitatii si ale Armatei au ajuns in comuna Butea pe 3 august si au inconjurat biserica. Au plecat deoarece oamenii facusera garzi in jurul bisericii pentru a-si apara preotul. Garzile de sateni pazeau biserica si casa parohiala zi si noapte. Oamenii stiau ca noul regim vroia sa-l aresteze pe „parintele” si erau decisi sa se opuna. „Au revenit pe 4 august, s-au dat jos din masina. Au spus ca vor sa-l intrebe ceva pe preot. Dar oamenii care-l pazeau pe parintele s-au opus. Securistii au plecat din nou. Au venit pe 5 august si tot nu au putut face nimic”, si-a amintit Carol Anti, in varsta de 73 ani.

Pe 6 august, ziua in care crestinii romano-catolici sarbatoresc Schimbarea la Fata, ofiterii Securitatii au venit decisi sa-l aresteze pe preotul Gheorghe Petz. L-au asteptat sa termine slujba, Liturghia de la ora 11.00. Armata inconjurase deja biserica, iar soldatii indreptasera mitralierele spre cladire. Oamenii erau gata sa rabufneasca. Toti aflasera de tentativele esuate de arestare a preotului din primele zile ale lui august si, cand au vazut din nou masinile Securitatii in fata bisericii, s-au enervat mai tare. Deja se revoltau. Dupa Liturghia de la 11.00, preotul Petz le-a dat o veste proasta. „La aflarea vestii ca parintele Anton Durcovici a fost arestat la Bumbesti-Livezeni, parintele Gheorghe Petz a anuntat acest lucru in biserica. Lumea a inceput sa se agite si sa se intrebe: «Ce fac astia, de ce ne aresteaza preotii?». Lumea era cum ii roiul. Erau si batrani, si tineri. Securitatea il astepta pe preot sa iasa din biserica sa-l aresteze. Dar oamenii s-au opus. Au facut un cordon in jurul preotului, l-au protejat de la iesirea din biserica pana la casa parohiala”, a adaugat Carol Anti.
Anton Durcovici era episcopul titular al Diecezei Romano-Catolice din Iasi si era foarte iubit de credinciosii din comunele de pe ambele maluri ale Siretului.

Rascoala pentru apararea Credintei

Rascoala incepuse. „Crestinii, vazand ca vor sa-l aresteze pe preot, s-au opus. Au iesit cu topoare, cu furci, lopeti, securi, rupeau pari si scanduri din garduri, capre de la poduri, caramizi. Puneau mana pe ce apucau. Loveau si in securisti, dadeau si in masini. O mare parte dintre securisti au fost raniti, iar masinile le-au fost distruse”, a povestit Iosif Antal.
Dupa ce rebeliunea a inceput, ajutat de oameni, preotul Petz a fost urcat in turla bisericii, pentru a fi protejat. Spre seara a coborat si a fost ascuns in beciul unui enorias. Vazand ca nu face fata multimii, Securitatea s-a retras. S-a intors, insa, spre seara, cu mult mai multi soldati inarmati cu arme de foc. Si atunci a inceput macelul. Spre seara comuna era survolata de avioane militare care imprastiau si manifeste impotriva rasculatilor. In manifestele imprastiate din avioane taranii care-si aparau preotul erau numiti „golani”. „Erau avioanele ca ciorile pe sus. Au venit dupa aceea in comuna cu blindate si sute de soldati. Erau soldati din 10 – 15 metri. Nimeni nu avea voie sa intre si sa iasa din comuna”, a adaugat Iosif Antal.

Vazand atata mobilizare, o parte dintre sateni s-au speriat. Dar capii rascoalei nu au incetat sa-i incurajeze. „Erau trei oameni care conduceau rebeliunea. Dumitru Blaj, care fusese locotenent major in Armata in timpul Razboiului, Mihai Albert si Iosif Gal. Cei trei conducatori ai rascoalei ii incurajau tot timpul pe oameni: «Oameni buni, nu plecati acasa, oameni buni, nu plecati, stati aici! Nu-i lasati sa ni-l ia pe preot!»”, si-a amintit Carol Anti.
Soldatii au intrat cu forta in multimea adunata in jurul bisericii si casei parohiale, folosind armamentul din dotare. O parte dintre sateni au fost raniti de gloante. O fata a fost impuscata in cap. Printre cei raniti se afla si adolescentul Ion Zapodeanu, care mai tarziu a scris o carte despre aceste evenimente, intitulata „Pasarea cu gheare rosii”.

Lupta cu armata

Un satean statea de paza inca de la pranz, in turnul bisericii, sa vada cand se intoarce „inamicul„. Deodata a strigat: „Oameni buni, vine armata cu tancuri si masini!”. Auzind avertismentul, oamenii si-au pus grapele (furci) in mijlocul drumului, in speranta ca vor putea opri invazia dupa ce cauciucurile se vor sparge in coltii ascutiti din metal. Batalia crancena s-a dat, insa, corp la corp. Soldatii foloseau patul pustii pentru a-i lovi pe tarani. „Dupa aceea, cand au venit mai multi soldati, nu am mai putut face fata. Soldatii au inceput sa bata in oameni cu patul pustii. Am vazut eu cu ochii mei cum un soldat i-a dat cu patul pustii in cap unei fete si a umplut-o de sange. Nu pot uita acele momente. I-au zapacit pe oameni. Loveau si in stanga si in dreapta. Erau prea multi si prea bine inarmati. Nu am mai putut face fata. Capii rascoalei au apucat sa fuga”, a mai spus Carol Anti.
Nu fusese totul pierdut. Pentru ca reusisera sa-l ascunda bine, preotul a scapat. Comunistii nu au mai reusit sa-l aresteze. Ingerii Domnului au coborat la Butea intrupati, pentru o zi, in taranii care s-au batut cu comunistii pentru a-si apara Credinta.

In memoria eterna

Dupa sase luni, intr-o noapte, pe la ora 12.00, Securitatea l-a arestat pe Gheorghe Petz. Butenii nu se asteptau, au fost luati prin surprindere. Au crezut ca, dupa ce s-au luptat cu comunistii, l-au salvat definitiv pe preot. Ce-i drept, o perioada, Securitatea nu a mai aparut prin comuna. Capii rascoalei au stat fugari aproape sapte ani. S-au ascuns in Lunca Siretului. Au supravietuit ajutati de sateni, care ii adaposteau periodic si le asigurau hrana. Au stat fugari pana cand au fost prinsi si incarcerati la Gherla. Dupa anii petrecuti in inchisoare, s-au intors acasa si, infranti de bolile capatate cat au stat in lunca si in inchisoare, au murit. Dupa „rascoala” butenii au avut mult de suferit. „Daca vroiai sa dai un copil la scoala nu puteai. Te intrebau: «De unde esti?». «Din Butea». Aaa, voi ati incercat ceva impotriva regimului, nu se poate. Multi au fost deportati”, a incheiat Carol Anti.

La numai cativa ani, mai multe familii din sat au fost deportate in Dobrogea. Barbatii, in special, au muncit la construirea Canalului. Multi au murit epuizati pe santier, din cauza muncii foarte grele pe care erau obligati sa o depuna. Putini s-au intors. Parintele Gheorghe Petz a fost condamnat in anul 1951 la cinci ani de inchisoare. A fost eliberat in anul 1955 si s-a intors in Butea. A murit in anul 1974 si a fost inmormantat in cimitirul din sat.
Supravietuitorii rascoalei vor ca si generatiile viitoare sa-si aduca aminte de sacrificiul lor. Fiecare, Iosif Antal, Carol Anti si Ion Zapodeanu, a scris cate o carte, consemnand propriile amintiri despre evenimentele din acea vreme. Cartea lui Carol Anti are un titlu sugestiv: „Sub clopotul Rascoalei„.





Comentarii
  • felicitari pt acest articol voi cei de la bzi ! mi-a placut foarte mult . un articol incarcat de istorie si de fapte eroice ca aproape in final iti dau si lacrimile . si mai multe articole de acest gen sa aveti si din toate domeniile .

  • FRUMOS ARTICOL,BRAVOO CELOR CARE SI-AU APARAT CREDINTA,RUSINE CELOR CARE S-AU ALIAT SECURITATII,ARESTATII CIT SE MAI POATE,SA INDURE SI EI PRECUM AU INDURAT STRAMOSII VOSTRI CARE AU MURIT FERICITI,DUMNEZEU SA-I AIBA IN PAZA

  • BRAVO CELOR DE LA BZI MA MISCA ACEST REPORTAJ . PE TOATA VALEA SIRETULUI SINT CATOLICI ROMINI SINGURII DIN TARA DE ORIGINE UNGUREASCA . DAR SINT ROMANI SA SE STIE.NUMAI CINE NU A TRAIT PE VREMEA COMUNISTILOR NU STIE CE A INSEMNAT SI CIT DE MULT AM FOST OPRIMATI NOI CATOLICII

  • Reportaj interesant , dar cam in stilul povestilor lui Vadim Tudor. Se amesteca cateva lucruri reale cu multe imaginare , rezultand cativa eroi-pe de o parte , si o hidra odioasa( Securitatea ) -pe de alta parte. Suntem mintiti prin omisiune , multe actiuni fiind prezentate trunchiat , fara nici o logica. Adica Sucuritatea ,cea atotstiutoare si puternica , a fost pusa pe fuga de cativa tarani inarmati cu furci si coase ? Iar avioanele Securitatii zburau ” ca ciorile pe sus ” ? Si banditii din Securitate l-au arestat pe preotul Petz abia dupa 6 luni , dupa ce o „perioada nu a mai dat prin comuna „?
    Nu am fost si nu sunt un fan al fostei Securitati , dar nu cred ca fostii securisti erau atat de neputinciosi si retardati mintal. Probabil ca realitatea a fost un pic alta !
    Intamplator sau nu , Butea este o localitate populata in majoritate de ceangai , de religie romano-catolica.De altfel oameni gospodari si cinstiti . dar nu cred ca au nevoie de mistificari istorice.
    Domnu’ ****** , v-ati remarcat prin articolele de ziar de tip ancheta , in care ati prezentat corect actiunile mafiei politico-economice , in judetul Iasi ! E pacat sa abandonati aceasta directie si sa va ocupati de meandrele istoriei ! Lasati istoria pentru istoricii adevarati , ei au si cunostintele si instrumentele necesare !

  • tu mihai care comentezi mai bine du si te culca o tzara sau fa si tu o labutza ! nu o mai fa pe desteptul ! lasa bzi in pace si du-te in lumea ta de prostanac ce esti !

  • auzi,nenea nihai,las-o-n punctu`mort cu ceangaii din Butea, idiotenia ta. Butenii sunt romani, pune mana si citeste oleaca de istorie si apoi vino cu argumente in sprijinul afirmatiei tale. Si stiu foarte bine ce vorbesc…

  • Am ramas placut surprinsa sa vad ca BZI a facut un reportaj atat de bun. Eram obisnuita sa vad numai lucruri „senzationale”, dar nu si interesante. Iata un articol foarte interesant. La cat mai multe!

  • ma consider fiul al satului Butea.Tatal meu a fost unul din cei trei capi ai revoltei. Ce nu s-a scris ca cei trei au fost condamnati in contumacie la 5 ani de inchisoare, 5 ani de domiciliu fortat, confiscarea averii si interzicerea unor drepturi cetatenesti, In arnivele judecatoriei Romanati , in rapoartele informative ale securitatii ,revolta purta codul „descatusarea”.

  • Frumoasa e comuna noastra…:)cred k avem mult mai mult de aratat lumii intregi decat ceea ce se vede…..frumos articol….

  • Frumoasa e comuna noastra…:)cred k avem mult mai mult de aratat lumii intregi decat ceea ce se vede…..frumos articol….

  • Vreau sa adaug ,ca acel beci unde a fost ascuns parintele Gheorghe Petz ,era beciul parintilor mei,iar Iosif Gal a fost socrul meu .Si soacra mea mi-a povestit de foarte multe ori ,ca in cei * ani cit au stat fugari cei 3 revolutionari, sotiile lor, printre care era si soacra mea, veneau noaptea securistii cu masinile le luau si le duceau undeva in camp in paduri si cu armele atintite spre ele,le amenintau ca le impusca daca nu spun unde sunt ascunsi sotii lor. In acest timp a murit si un copil de-al socrilor mei, si cand a mers sora soacrei mele sa ia certificat de deces de la primarie, nu i-au dat si au spus ca il va da cind spune unde este ascuns tatal copilului. Asa au stat cu acel biet copil mort pe prispa casei aproape doua saptamani .

  • Butenii sunt „Ceangai” adusi de Dragos de peste munti si ca atare noi butenii suntem de origine maghiara.
    Sa nu cautam mai departe,e numele pe care le purtam( Antal, Albert,Bejan, Anti, Antici etc,etc) precum si religia catolica de care suntem mindri, multe obiceiuri si cuvite( accentul pe care butenii il mostenesc este foarte asamanator cu cel de peste munti).
    Fizionomia butenilor iar denota originea maghiara; inalti,voinici,deschisi la culoare chiar si blonzi. Trebuie mentionat la genaratiile de astazi cine suntem noi Butenii cu adevarat si sa nu traim cu informatii gresite.
    Suntem CEANGAI si mindri de ceia ce suntem. Iubim Romania dar iubim si originea noastra maghiara. SA NU UITAM

Adauga un comentariu