News Flash:

Miorita cu chiuituri

17 Martie 2007
975 Vizualizari | 1 Comentarii
Titus Ceia
Probabil ca multi dintre dumneavoastra ati vazut imaginea la televizor. Martie 2007, Las Vegas. O cladire imensa, si inalta, si intinsa, despre care cineva din off povesteste ca avea peste 1.000 de incaperi, camere, saloane, ce-or fi fost ele. Cladirea a fost construita in anii `50 sau `60, a adapostit si un cazino sau mai multe, era topul topurilor, constructia costase o cisterna de dolari.
Acum era pregatita sa dispara. Forever. S-au pus pachetele cu trotil, plastic, mx sau alte chestii explozive cu nume mai putin cunoscute, s-au pus la toate nodurile de rezistenta, la stalpisorii de rezistenta din subsol, oriunde era nevoie, toate astea pentru un scop nobil, o naruire in interior, eliberarea locului, un fel de inceput al sfarsitului combinat cu inceputul inceputului.
Nu e usor sa coordonezi o demolare de acest gen. Pachetelele, calupurile trebuie sa bubuie simultan, ca intr-un final erotic perfect, nu sunt admise calculele gresite, cuvantul cheie este precizie, o precizie in draci, ziduri absorbandu-se spre centrul pamantului, in mijlocul unui uruit care tine cateva clipe foarte lungi. In final, norul de praf care pune punct si, de ce nu, deschide viitorul.

Totul, in ansamblu, a fost spectaculos si incitant - desi nu mi s-a parut chiar asa din primul moment. Exista probabil o zona a creierului care filtreaza si apoi inregistreaza cate ceva fara constientul nostru de participare, n-am dovezi in acest sens, dar presupun ca asa e.
Toate bune si frumoase pana aici. Problema mea rezida in ceea ce a urmat. Adica, dupa un timp oarecare, mi s-a facut somn si am decis sa-mi urmez impulsul. Am adormit repede si am avut un vis. In vis mi-au aparut doua personaje, presedintele si premierul. Amandoi erau incruntati. Nu se priveau unul pe celalalt si mormaiau, fiecare in legea lui, niste cuvinte ininteligibile pline de consoane. Au zabovit asa o vreme, ii urmaream atent si am remarcat ca sunt imbracati cam ciudat, amandoi cu niste veste kaki si o centura lata si aparent grea, din care se iteau niste fire multicolore, de fapt tricolore, cum ne inchipuim ca au mujahedinii aia care se arunca in aer prin Kabul, sau colegii lor al-qaeda care fac tandari geamurile restaurantelor din Bagdad, Mossul sau Tikrit, improscand si cu sange pe pereti.
Mi se parea o situatie destul de nasoala, ce sa spun. Naspa. Acus-acus, ma gandeam, pornesc unul spre altul si pleosc, se imprastie prin incapere, se pulberizeaza pe mine si pe mozaicul pardoselii, si mi-a venit sa plang aproape, noroc ca mi-a trecut repede, pentru ca au aparut 3 gealati cu chipuri cunoscute, Felix imbracat in Godzilla, Mircea aratand ca un fel de prostanac si Vadim in alb. Tustrei cu kalasnikoave. Miorita in mileniul 3. Aici cred ca s-a rupt filmul. Rupt-nerupt, altceva nu-mi mai pot aminti.
Poate doar un drapel UE cu gaura. Asa albastru si cu stele cum il stiti, dar cu gaura.


Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

pod  | #9336
Nu mai scrie domnule, lasa pe altii sa scrie ceva inteligibil, si cu sens.NUMAI ABERATII.
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1553 (s) | 22 queries | Mysql time :0.033849 (s)