News Flash:

Miscarea revolutionara de la Iasi din 1989 nerecunoscuta

14 Ianuarie 2002
1029 Vizualizari | 0 Comentarii
Ibraileanu credea, intr-un eseu din tinerete, ca spiritul critic in cultura romaneasca a fost harazit moldovenilor, pe cand muntenilor li s-a dat spiritul practic (iar ardelenilor - zicem noi - cel filosofic). Astfel, constatam ca cel mai mare poet roman este un moldovean (Eminescu), spiritul ironic suprem s-a intrupat intr-un muntean (Caragiale), doar cel fiolosofic ramanand (si sustinand supozitia noastra) o emanatie ardeleana (Blaga, Cioran, Noica).

Altminteri, moldovenii - care, chipurile, n-ar avea simt practic - s-au dovedit in cateva imprejurari, oameni de actiune (Alecsandri, Kogalniceanu, Cuza): omul secolului XX, cel mai cunoscut (si recunoscut) roman, pe plan mondial, este un muntean (Brancusi) care a sculptat...fiosofia; omul mileniului e -dupa mine, nu dupa altii - un moldovean supranumit, inca in timpul vietii, "atlet al crestinatatii" (Stefan cel Mare).

Tot asa (pastrand proportiile) s-a intamplat si cu revolta ieseana, anti-ceausista, din 14 decemrie 1989. Adevarat e ca aceasta s-a incheiat inainte de a incepe, protagonistii fiind arestati (ca si in 1848!), dar meritele nu-i pot fi eludate, cu atat mai putin ridiculizate, asa cum reactioneaza unii ieseni cu pronuntat spirit critic retroactiv, in care, evident, nu se includ si pe ei insisi. Miscarea s-a ratat nu atat din cauza unor disfunctii interne, de conspirativitate (recunoscute ulterior de catre unii dintre artizani), cat datorita lipsei de solidaritate a iesenilor care n-au iesit in strada, de spaima tunurilor cu apa si a trupelor care circulau peste tot, ori stateau in asteptare prin hoteluri, gata sa intervina.

Nici alte revolte (aproape uitati acum) - a studentilor, a muncitorilor de la Nicolina din 1987 - nu s-au bucurat de adeziunea celorlati locuitori ai culturalei noastre urbe, ramanand si fiind raportate "sus" ca niste actiuni singulare", ce nu ne reprezinta, desigur... huliganice.

Ce-a ramas in urma revoltei de la Iasi? Stricto sensu, recunoasterea statutului de revolutionar, unora dintre protagonisti, precum si schimbarea denumirii unei stradute si a unei piatete: "Strapungerea Stefan cel Mare" si Piata "Cuza-Voda" au devenit "14 decembrie". Demersurile facute pentru recunoasterea oficiala a miscarii iesene ca inceput al revolutiei romane din 1989 au ramas (deocamdata?) fara rezultat, birocratia (si solidaritatea!) bucuresteana functionand, ca de obicei, ireprosabil.

E adevarat ca Moldova e o "regiune" defavorizata, si nu de ieri de alalta-ieri, dar nici Dobrogea, Oltenia sau sudul Munteniei nu sunt altfel. Sigur, daca cercetezi structurile de varf ale Puterii, rar afli vreun moldovean, indeosebi vreun iesean. Ca in "Scrisoarea pierduta", modovenilor li se baga pe gat "catindati" de la centru, care sa ii reprezinte, in schimb, munteni si ardeleni, vei gasi, in Parlament, in Guvern, in ministere, cat incape! Sigur ca acestia vor favoriza zona de unde provin, de care sunt legati sentimental si moral. Apoi, iesenii, chiar cei care ajung pe-acolo, nu se prea omoara cu firea, stralucind prin lipsa de implicare si de eficienta. A! sa nu fiu nedrept, mai exista unii care fac mereu planuri "din cutite si pahara", dar, cand sa le puna in opera, se-ntampla ceva, sunt cuprinsi de remuscari, de orgolii sau de sila si se retrag, demni, din demnitati, ignorand sau sfidand asteptarile celor care i-au ales.

ibraileanu eminescu caragiale brancusi nicolina piata cuza-voda
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1399 (s) | 24 queries | Mysql time :0.019989 (s)

loading...