Stiri si curiozitati

Mistere ale Raraului – Comoara ferecata in munte

Publicat: 01 iun. 2014
3
Urmarit de turci, Petru Rares se indreapta spre Piatra lui Craciun, actualul oras Piatra Neamt, dar boierii ii inchid portile, astfel ca e nevoit sa fuga mai departe. Un popa mai zelos l-a ajuns din urma si a vrut sa il prinda, dar o sageata trasa de domnitor l-a trimis direct in lumea de dincolo. A ajuns la manastirea Bistrita, dar nici calugarii de aici nu au vrut sa il primeasca astfel ca, pentru a-si salva viata si familia, se indreapta spre muntele Todirescu. De atunci muntele s-a numit muntele lui Rares, Raraul.

Vezi si Muntii Bucegi – unul din cele mai misterioase locuri din Romania
Pentru ca aici a fost ocrotit de anahoreti, in a doua domnie Rares a ridicat aici sihastria Dodu, azi numita Schitul Rarau. Plecat dupa ajutoare, domnitorul si-a lasat pe munte nu numai familia, dar si intreaga avere pe care o luase cu el, o comoara fabuloasa, pe care sotia sa, de teama sa nu cada in mainile urmaritorilor, a ascuns-o in niste grote, potrivit 2012en.ro.

Vezi si MISTERUL TULBURATOR al unei IMAGINI surprinse in muntii Rarau – FOTO 

Nicolae Gane, scriitor junimist si om politic (1838-1916), scria in lucrarile sale ca atunci cand tatarii au ajuns acolo, s-a produs un mare cutremur si pietre uriase au ascuns pentru vecie locul unde se gasea comoara. De atunci, cele doua turnuri de piatra s-au numit Pietrele Doamnei. Desi a trecut jumatate de mileniu, si azi mai vezi furisandu-se printre stanci cautatori razleti, care spera sa gaseasca aurul si nestematele ascunse acolo de Doamna Elena. Petru Rares a revenit pe tron la 19 februarie 1541, nu inainte insa de a se prezenta la Suleyman, care tinea cu orice pret sa-si respecte juramantul, acela de a trece peste roman cu calul. Solutia a gasit-o chiar Rares: „Marite Sultan, eu intru sub podul acesta si Luminatia Ta treci cu calul peste mine, pe deasupra!”. Desi s-a luptat din rasputeri sa scape de robia turceasca, stapanul Raraului a murit tot vasal al Portii Otomane, intr-o vineri, 3 septembrie 1546, la miezul noptii. 




Adauga un comentariu