National

Moise Guran, despre Marian Godina. „Un politist adevarat, fara girofar si, uneori, chiar si fara cascheta”

Publicat: 22 feb. 2016
1
Dupa ce politistul Marian Godina si-a lansat cartea „Flash-uri din sens opus”, jurnalistul Moise Guran a tinut sa scrie despre acest volum, pe care l-a citit in doua zile, timp in care a ras fara oprire. Guran spune ca, in situatia in care sefii Politiei Romane ar fi fost mai dezghetati la cap, aceasta carte ar fi fost o adevarata lovitura de imagine. Iata, mai jos, ce scrie Moise Guran despre cartea politistului Marian Godina.
„Intr-o zi am gasit la receptie la Digi cartea politistului Marian Godina, trimisa de editura Curtea Veche. Am citit-o in doua nopti. Nu e groasa, nu e grea si e cam ca filmul Deadpool (la care am fost ieri) – razi tot timpul, fara oprire. Acum, la final, mi-am dat seama ca aceasta carte ar fi fost aur pentru imaginea Ministerul de Interne sau pentru Politia Romana, daca sefii acestei institutii ar fi fost mai dezghetati la cap. Ma rog, de fapt, oricum este, dar este pentru politisti, nu pentru institutia care ii trimite in strada, sa aiba grija de trafic sau de siguranta noastra. Ce tolofleti! Cartea e plina de injuraturi si cuvinte grele, dar asta doar pentru ca Marian Godina nu are altceva de povestit decat viata lui, interactiunea cu tot felul de oameni si, da, asa e viata, plina de injuraturi si cuvinte grele. Dar asta doar face cartea autentica. Apoi, am observat ca stilul omului chiar evolueaza interesant, frazarea devine pe parcurs cizelata, iar, daca la inceput, cand isi povesteste anii in scoala de Politie mai dai peste gerunziile atat de specifice Proceselor Verbale (si comunicatelor de presa) dupa cateva zeci de pagini acestea dispar, semn nu numai ca autorul s-a imprietenit cu scrisul, dar si ca adora sa povesteasca, ba chiar sa dezbata unele lucruri utile cu tine, cititorul. Dar, asa cum spuneam, elementul cel mai misto este sinceritatea. Uite, la un moment dat, Marian Godina abordeaza direct prostioarele de pe internet despre ce ar trebui sa faci daca te prinde politia ca ai facut ceva si te tine sa te legi de aspecte birocratice. Una dintre ele sustine ca daca politistul n-are sapca nu te poate amenda…
Mai catre finalul cartii m-am trezit cu o comparatie in minte intre politistul Marian Godina de la Brasov si Bogdan Gigina, cel care a murit in misiune, doar pentru ca un grangure avea pretentii de girofar pe drumul dintre jacuzziul de la serviciu si cel de acasa. Intr-un alt articol am scris despre faptul ca atunci cand a depus juramantul pe drapel, Gigina sigur nu s-a gandit ca pentru el servirea patriei va insemna sa fie un epolet pe mandria unui politruc. Citind cartea lui Marian Godina (motociclist si el, dar la Brasov) mi-am dat seama si cum ar fi dorit Gigina sa isi serveasca patria. Godina se simte bine in pielea lui de politist, iubeste ceea ce face, e mandru, si se simte util societatii chiar daca societatea injura si arunca cu vorbe grele la tot pasul. Altfel spus, Godina este exact asa cum Gigina nu prea putea fi, stiind ca il duce pe Oprea de la un restaurant si pana acasa, ceea ce nu poate fi o urgenta de securitate nationala, iar girofarul sau nu se justifica. De altfel, Marian povesteste explicit problemele cu superiorii, de la abuzul de girofare (acelasi si la Brasov ca si la Bucuresti, chiar daca sefii sunt mai mici), ca si arogantele stupide care, dupa publicarea cartii l-au adus foarte aproape de punctul de a demisiona din Politie. Ceea ce, inteleg acum, dupa ce am citit cartea, chiar ar fi fost o drama, caci Politia e viata lui.
Desi am alungat din minte comparatia dintre Bogdan Gigina si Marian Godina, caci cartea lui Godina este atat de vesela iar sfarsitul lui Gigina a fost atat de tragic, raman la parerea ca astfel de oameni, simpli, de jos, dar cu atata bun simt, sunt cei care vor schimba institutiile publice din Romania. Gigina deja a facut-o prin cutremurul produs de destinul sau tragic asupra unor personaje de prim rang, iar sinceritatea lui Marian Godina este deja al doilea val de atac. Nicio schimbarea nu e mai durabila decat cea pornita de jos. Reforma unei institutii de forta, precum Politia Romana va fi completa atunci cand ea va fi capabila nu sa bage pumnul in gura autorului ci sa foloseasca o carte precum Flashuri din sens opus ca pe un instrument de promovare.
Mariane, probabil acest articol va ajunge la tine. Am citit ca mama ta a avut probleme de sanatate, dupa ce, din cauza acestei carti, sefii din Politie ti-au facut unele probleme. Mama ta ar trebui sa stie ca noi toti (amendati sau neamendati de tine) te respectam. Si ca asteptam schimbarea institutiilor publice de la oameni ca tine. Singurul pericol ce te mai paste de acum este sa fii promovat, trecut la un birou, pe o leafa mai mare si, in acest fel, plafonat si anihilat ca agent de schimbare. Cat despre scriitorul Marian Godina, sunt convins, vom mai auzi. Omul abia si-a facut incalzirea si desi Flashuri din sens opus are unele stangacii caracteristice unui debut o sa ii cumpar cartea (ca pe asta de o am, am primit-o gratis) ca sa-l incurajez. Si in mod cert voi fi curios sa o citesc si pe urmatoarea. PS Acest articol nu este un advertorial, am ales in mod voluntar si gratuit sa promovez aceasta carte. Scriu acest PS pentru a preintampina telefoane de pe la unele edituri care imi mai fac propuneri sa promovez carti contra cost. Nu citesc decat ce imi place si, daca o carte chiar mi-a placut, in niciun caz nu voi cere bani ca sa scriu un articol despre ea. Cartile ne fac „mai destepti in cap”, indiferent ca sunt de economie, de istorie, sau sunt despre viata unui politist”.



Adauga un comentariu