National

Motivarea Curtii Constitutionale in cazul Firea-Basescu

Publicat: 10 dec. 2014

Imunitatea de care beneficiaza presedintele Romaniei este un mijloc de protectie, menit sa il apere de eventuale presiuni, abuzuri si procese sicanatorii indreptate impotriva sa in exercitarea mandatului, avand drept scop garantarea libertatii de exprimare, se arata in motivare Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR), citata de Agerpres.

In 13 noiembrie, CCR a respins ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Gabriela Firea referitoare la imunitatea presedintelui si a constata ca dispozitiile art.312 alin.(2) din Codul de procedura penala sunt constitutionale in raport cu criticile formulate. Exceptia a fost ridicata intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei plangeri impotriva ordonantei procurorului prin care s-a dispus suspendarea urmaririi penale a presedintelui Traian Basescu intrucat exista un impediment legal temporar pentru punerea in miscare a actiunii penale: imunitatea.

Citeste si Daniel Morar: Presedintele Romaniei nu poate renunta la imunitate

„Acesta este motivul pentru care imunitatea are un caracter imperativ, neconstituind un drept subiectiv la care titularul poate renunta atunci cand apreciaza a fi oportun. Ea este o garantie de ordine publica a mandatului si, pe cale de consecinta, poate fi invocata din oficiu, nu doar de titular, si oricand pe durata exercitarii mandatului, fiind un element constitutiv al statutului juridic constitutional al presedintelui Romaniei. (…) Analizand semnificatia juridica a institutiei imunitatii, Curtea a constatat ca aceasta este o garantie constitutionala, o masura de protectie juridica a mandatului, care are menirea sa asigure independenta titularului mandatului fata de orice presiuni exterioare sau abuzuri. Garantia prevazuta la art.72 alin.(1) din Constitutie incurajeaza titularul mandatului in adoptarea unui rol activ in viata politica a societatii, intrucat inlatura raspunderea juridica a acestuia pentru opiniile politice exprimate in exercitarea functiei de demnitate publica. Insa, titularul mandatului ramane raspunzator, conform legii, pentru toate actele si faptele savarsite in perioada in care a exercitat functia publica si care nu au legatura cu voturile sau opiniile politice”, sustin judecatorii Curtii in motivare.

Ei arata ca legislatiile nationale ale diferitelor state prevad o dubla protectie, imunitatea exprimandu-se prin doua notiuni juridice: iresponsabilitatea si inviolabilitatea.

Citeste si Un fost consilier prezidential arunca BOMBA! Traian Basescu, PREMIER

In opinia lor, seful statului nu raspunde juridic pentru opiniile politice exprimate in exercitarea functiei de demnitate publica, nici pe durata mandatului si nici dupa expirarea acestuia, ca efect al iresponsabilitatii mandatului. Insa, subliniaza CCR, asa cum s-a retinut in jurisprudenta sa, titularul ramane raspunzator, conform legii, pentru toate actele si faptele care nu au legatura cu opiniile sale politice si care au fost savarsite inainte sau in perioada in care a exercitat functia publica, sub rezerva suspendarii pe perioada detinerii mandatului a tuturor procedurilor de cercetare penala, ca efect al inviolabilitatii mandatului.

„Curtea retine ca presedintele Romaniei, in exercitarea atributiilor sale, se bucura de imunitate (art.84 alin.(2) din Constitutie), sub cele doua aspecte ale acesteia: iresponsabilitatea pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului si inviolabilitatea, cu limita prevazuta de art.96 din Constitutie – punerea sub acuzare pentru fapte de inalta tradare. (…) Imunitatea este inerenta mandatului de demnitate publica, pe perioada exercitarii acestuia, iar nu persoanei care ocupa temporar aceasta functie. Ea are caracter imperativ, neconstituind un drept subiectiv de care titularul poate uza sau la care poate renunta dupa propriul interes. (…) In considerarea indeplinirii acestui mandat, care presupune exercitiul autoritatii statale, deci a unor competente de rang constitutional, si a statutului juridic special, persoana care detine functia de presedinte al Romaniei nu se afla in aceeasi situatie juridica cu ceilalti cetateni. Asa fiind, regimul juridic aplicabil unor situatii diferite nu poate fi decat unul diferit: suspendarea urmarii penale, pe motivul existentei unui impediment legal temporar pentru punerea in miscare a actiunii penale, poate opera avand ca situatie premisa imunitatea presedintelui Romaniei doar cu privire la persoana care ocupa aceasta demnitate publica, in considerarea principiilor constitutionale invocate mai sus”, se mai spune in motivare.

Citeste si Blaga, despre viitorul PMP-ului, cu sau fara Basescu

Curtea arata ca, intrucat pe perioada in care opereaza suspendarea urmaririi penale este suspendat cursul termenului prescriptiei raspunderii penale in ceea ce priveste persoana care ocupa temporar functia de demnitate publica, conform art.156 din Codul penal, acesta fiind reluat dupa incetarea mandatului de presedinte al Romaniei, nu se poate retine ca dispozitiile art.312 alin.(2) din Codul de procedura penala instituie vreo discriminare intre cetateni, sub aspectul apararii drepturilor si libertatilor fundamentale in fata legii penale si a autoritatilor publice.

Pe de alta parte, Curtea constata ca norma procesual penala este suficient de clara, previzibila si precisa in ceea ce priveste ipotezele sale de aplicare, astfel ca incidenta ei in cauzele de urmarire penala se realizeaza pentru toate situatiile in care exista un impediment legal temporar, indiferent de persoana fata de care acesta opereaza.

Decizia CCR este definitiva si general obligatorie, se comunica Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia penala si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.



loading...

Comentarii
Adauga un comentariu