News Flash:

Nalba - ALTHAEA OFFINALIS L.

21 Septembrie 2010
3771 Vizualizari | 0 Comentarii
Nalba mare, nalba alba, nalba de padure, nalba de lunca, ruja Descriere. Planta erbacee, perena, cu radacina groasa si carnoasa lung de 20 – 30 cm, alb-galbuie in interior cu striuri longitudinale si cenusiu-deschis la exterior. Tulpina este inalta de 80 – 200 cm, putin ramificata si lignificata la baza, cilindrica, dens-paroas. Frunzele sunt alterne, triunghiulare, cu 3 – 5 lobi, nervuri proeminente pe dos, intens paroase si catifelate, margini neregulat-dintate, de culoare verde-albicioase. Florile sunt mari, alb-roze, lung-pedunculate, dispuse in raceme spre varful tulpinii. Inflorirea are loc in lunile iunie-septembrie. Raspandire. Planta este originara din Asia si adusa in zona nordica a Marii Mediterane. Creste in flora spontana prin locuri umede, slab-saraturoase, fanete, zavoaie, marginea raurilor si lunca Dunarii, balti, marginea santurilor si drumurilor, terenuri parasite, ziduri vechi. Se cultiva in gradini ca planta medicinala si decorativa. Organe utilizate Folium et Flores et radix Althaeae – frunze, flori si radacini. Recoltarea Florile si frunzele se culeg manual, fara coditie, in timpul infloririi (lunile iunie – septembrie). Radacinile se scot din sol in toamna anului I (lunile octombrie – noiembrie) si in primavra anului II (lunile martie – aprilie). Se curata cu peria sau cu cutitul pana la stratul alb, se taie in fragmente de 10 – 20 cm si se usuca la soare. Se evita spalarea radacinilor pentru a evita pierderea mucilagiilor hidrosolubile . Frunzele se usuca la umbra, in strat subtire, pe rame aranjate in locuri bine aerisite sau artificial la 40 – 50 grade C, evitand brunificarea. Productiile la hectar sunt de 900 – 1.00 kg frunze, 300 kg. Fori si 1.500 kg. Radacini. Dupa uscare, frunzele pastreaza culoarea verde-albicioasa, cu miros si gust slab-mucilaginos iar radacinile sunt albe, usor galbui. Continutul chimic •mucilagii (20 – 35 %), flavonoizi, taninuri, rezine, betaine; •acizi organici (uric, galacuronic); •acizi grasi (palmitic, oleic); •glucide (zaharuri solubile, arabinoza, ramnoza, xiloza, amidon, pectine (11 %); •aminoacizi (acid aspartic si asparagina); •vitamina C; •saruri minerale (K, Ca, P, Mg, Fe, Mn, Zn, B). Proprietati terapeutice •emoliente, pectorale, antitusive, behice, secretolitice, calmante, antiinflamatoare; •antidiareice, antihemoroidale; •imunostimulatoare, antiseptice. Actiuni specifice •Boli ale aparatului respirator: bronsita, astm bronsic, pneumonie, inflamatii ale bronhiilor, gripa, tuse, dureri in piept, angine, faringite, laringite, traheite, iritatii ale gatului. •Afectiuni digestive: gastrite, colici gastrice si abdominale, litiaza biliara, diaree, dizenterie, enterite, peritonita, hemoroizi. •Boli renale si genitale: cistite, metrite, pielite, uretrite, leucoree, gonoree, iritatii vezicale, calculi renali. •Boli dermatice: furunculoza, rani deschis, prurit, pojar, scarlatina, arsuri. •Afectiuni bucale si oculare: glosita, amigdalita, abcese dentare, afte, stomatita, ulceratii ale gurii, senzatie de conjunctivita. Forme de utilizare UZ INTERN •Infuzie din 20 g frunze si flori la 1 litru apa clocotita; se infuzeaza 10 minute si se beau 1 – 2 ceaiuri pe zi ca emolient si in infectii genitale (cistite). •Infuzie din amestec de 20 g flori de nalba + 20 g urzica moarta + 30 g frunze de rug la 1 litru apa clocotita; se infuzeaza 10 – 15 minute, se strecoara si se beau 2 ceaiuri pe zi in caz de diaree. •Macerat la rece din 1 lingura radacini uscate si macinate la 250 ml apa rece; se macereaza la temperatura camere timp de 3-4 ore, se strecoara si se adauga un varf de cutit de bicarbonat de sodiu pentru a evita iritatiile stomacale. Dupa indulcire se bea fractionat in 3 - 4 reprize pe zi cu efecte in inflamatiile cailor respiratorii, in infectiile renale, in tulburarile gastro-intestinale, colici, ulcer stomacal si diaree la copii. •Macerat din 2 lingurite frunze + flori uscate si maruntite la 250 ml apa rece; se lasa la macerat peste noapte, se incalzeste usor la 30 – 40 grade C in dimineata urmatoare si se beau 4 ceaiuri pe zi. •Sirop din 5 g radacini uscate la 100 ml apa rece; se lasa sa macereze 3 ore, se strecoara, se adauga 150 ml zahar sau miere, se amesteca pana la dizolvare si se consuma cate o linugurita la intervale de 1 - 2 ore, avand efecte emoliente in afectiunile respiratorii si in insomnii. •Pulbere din 2 g radacini macinate luate dimineata contra constipatiei. •Radacini mestecate in gura pentru inlaturarea raguselii si favorizarea aparitiei dintilor la copii. UZ EXTERN •Gargara si bai de gura cu decoct din 20 g radacini la 200 ml apa rece; se fierbe 10 minute, se strecoara si se utilizeaza sub forma de gargara de 3 – 4 ori pe zi avand actiune antiinflamatoare in afectiuni ale gatului si gurii (laringite, traheite, rinofaringite, stomatite, aftoze bucale, cancer de laringe). Se poate asocia cu flori de musetel si capsule de mac in tratamente de amigdalite, abcese dentare, laringite, traheite, comprese oculare. •Gargara cu infuzie dintr-un amestec cu frunze de nalba + flori de musetel + capsule de mac cu efecte in amigdalita si abcese dentare. •Inhalatii cu aburi de la decoctul de radacini, eficace in dureri de ochi sau rani externe. •Cataplasme din 2 linguri frunze la 250 ml apa clocotita; se infuzeaza 10 – 15 minute, se strecoara si se aplica sub forma de cataplasma cu efecte emoliente si calmante in furunculoza, boli de ochi si ca spalaturi in vaginite. •Baie de maini si picioare cu 1 pumn dublu de flori si frunze care se macereaza intr-o galeata de 5 litri apa rece timp de 12 ore; in dimineata urmatoare se incalzeste usor pana la 35 – 40 grade C si se face baie timp de 20 minute cu efecte in bolile dermatologice. Alte utilizari •In cosmetica se aplica comprese calde cu decoct din 30 g radacini uscate si macinate la 500 ml apa rece; se infuzeaza 30 minute si se strecoara. La un pahar de lichid se adauga 2 lingurite de miere si se utilizeaza pentru tenurile uscate si ofilite sau pentru riduri pe fata, gat si decolteu. Compresa se tine 15 – 20 minute. •Infuzie din 40 g amestec, in parti egale, cu frunze de nalba + flori de musetel + herba de sunatoare + frunze de salcie la 1 litru apa clocotita; se foloseste sub forma de comprese pe tenurile uscate, iritate si congestionate (cuperza). •Masca cosmetica dintr-o infuzie concentrata de flori de nalba, musetel, sunatoare si patlagina; o lingura de infuzie se amesteca cu pulbere de caolin pana la obtinerea unei paste dense care se aplica omogen pe obraz, in cazul tenurilor grase si uscate. •Flori proaspete strivite aplicate sub forma de cataplasma pe tenurile cuperozice. •In medicina veterinara se folosesc si frunzele proaspete aplicate pe ugerul oilor si al caprelor in cas de inflamatii.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

Galerie Foto

nalba.jpeg
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1495 (s) | 22 queries | Mysql time :0.014567 (s)