News Flash:

Nepot de sfant

8 August 2007
1462 Vizualizari | 1 Comentarii
Emilian Marcu
Mai zilele trecute, la un post de radio, am ascultat un interviu cu un nepot al sfantului Ioan Iacob de la Neamt. Sincer sa fiu, trebuie sa spun ca m-a cutremurat aceasta ipostaza. Cum trebuie sa fie, sa se comporte si sa traiasca un om, cu lucrurile bune pe care le face, dar si cu cele rele, cu bucuriile dar si cu tristetile lui, stiind ca este nepot de sfant? Trebuie sa fie o misiune foarte grea. Un supliciu. Sunt foarte multe intrebari ce se nasc, stiindu-te in asemenea ipostaza. Mi-am adus aminte de acest interviu in aceste momente grele pentru biserica nationala romana, pentru ortodoxia nationala si mondiala, pe care a slujit-o aproape optzeci de ani Preafericitul Patriarh Teoctist. Intr-un anume fel, el este un sfant. Nu am vazut vreun sfant in viata mea, dar daca imi imaginez un sfant, desigur, am in minte imaginea acestui desavarsit slujitor al Domnului nostru Iisus Hristos. Cred, cu naivitatea unui om profund religios, crestin-ortodox, dar nu un deosebit practicant, ca in ceruri, langa tronul divin sunt randuiti sfintii care nu pot arata altfel. Chipul lui era innobilat de o lumina divina, de o lumina de candela intr-un schit din multele schituri romanesti. Am avut fericirea sa ma aflu de cateva ori in preajma Sintiei sale pe cand era Mitropolit al Moldovei si Bucovinei la Iasi. Cu adevarat o mare bucurie si o mare implinire sufleteasca. Simteam ca stau direct in preajma lui Dumnezeu, ca ma aflu in Rai. In preajma lui era mereu raiul pe pamant. Si cand tacea spunea atat de multe. Cand am ascultat interviul acelui nepot de sfant si apoi cand mi-am amintit de el, parca mi-am dorit sa fiu si eu, macar pentru cateva clipe, nepot de sfant. Pentru ca Preafericitul Teoctist este un sfant, pe toti din preajma sa ii considera fii sau nepoti, as fi putut si eu sa ma consider astfel. Cand am scris cartea de poeme dedicate lui Stefan cel Mare si Sfant, «Atlet moldav», am scris si un poem dedicat Preafericitului Patriarh Teoctist. I-am dedicat acest poem din doua motive: pentru ca il consideram un sfant pentru cum pastorea Biserica romana si pentru ca purta numele mitropolitului ce il miruise drept domn pe Stefan cel Mare si Sfant. Am considerat ca asa pot sa-i multumesc. La slujbele sale se ruga si pentru strabunii, rudele si parintii mei, plecati, mai demult sau mai recent, in Imparatia Domnului, si pentru sanatatea rudelor mele si a poporului meu. Carturar de o mare tinuta intelectuala, prin scrierile lui a inaltat biserici si a sapat fantani din apa carora urmasii urmasilor lui sa se adape spre luare aminte. Sunt convins ca acolo sus, imnuri de slava inalta, pentru fiii si nepotii lui spirituali, ramasi vremelnic pe pamant, de iertare a pacatelor facute cu voie sau fara voie. Pentru noul Patriarh misiunea este cu atat mai grea. Sa pastoresti un popor avand ca inaintas, in tronul patriarhal, un sfant, este o onoare si o sansa. Oare modelul poate fi atins? Grea misiune in vremuri atat de tulburi! O, ce grea misiune! Sa dea Dumnezeu votantilor gandul cel bun ca noul Patriarh sa slujeasca pe mai departe poporul sau cu tot atata cinste ca si inaintasii lui in scaunul patriarhal. Dumnezeu sa-i ajute in aceasta lucrare! Dumnezeu sa-l lumineze pe noul Patriarh!
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

flo  | #16828
stimabile, ai luat-o razna!
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.4200 (s) | 22 queries | Mysql time :0.299866 (s)