Eveniment-Social

Noi cercetări arheologice spectaculoase, în apropierea orașului Iași! Au fost găsite vestigiile și urmele unei celebre așezări, vechi de peste 7.000 de ani, din întreaga lume – GALERIE FOTO EXCLUSIV

Publicat: 22 iul. 2021
Descoperirea arheologică din situl arheologic Cucuteni - Cetățuie din județul Iași
Redescoperirea așezării eponime a culturii Cucuteni, amplasată la 50 de kilometri de orașul Iași. Asta în baza a noi cercetări arheologice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. A fost cercetată o locuință cucuteniană aflată în afara elementelor de fortificare ale sitului, în cadrul unei probabile extensii, despre care nu existau date până la acest moment.

Cercetătorii și arheologii ieșeni au făcut luna aceasta noi descoperiri spectaculoase care datează de acum peste 7.000 de ani, în apropierea orașului Iași. Aceștia au găsit vestigiile și urmele unei celebre așezări. Este vorba despre redescoperirea așezării eponime a culturii Cucuteni. O echipă de specialiști ai Universității „Alexandru Ioan Cuza” a coordonat întreaga acțiune. Este vorba despre o locuință cucuteniană aflată în afara elementelor de fortificare ale sitului, în cadrul unei probabile extensii, despre care nu existau date până la acest moment

Specialiști ai Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, în fața a noi descoperiri spectaculoase, ce datează de acum peste 7.000 de ani. Asta la doar 50 de kilometri, lângă oraș. Este vorba despre cercetarea unei locuințe cucuteniene aflate în afara elementelor de fortificare ale sitului, în cadrul unei probabile extensii, despre care nu existau date până la acest moment. Totul se leagă de faptul că, în 1884, era descoperit, de către etnologul Theodor Burada, situl arheologic Cucuteni – Cetățuie, ce avea să devină așezarea eponimă a uneia dintre cele mai renumite civilizații preistorice din Europa (astăzi amplasată în comuna ieșeană Cucuteni). După mai multe episoade cu cercetări relativ de mică amploare, un moment-cheie în documentarea acestei așezări este reprezentat de săpăturile desfășurate de către arheologul german Hubert Schmidt, în 1909 și 1910, finalizate cu prima monografie a sitului (1932).

Cercetările sistematice de aici sunt reluate între anii 1961-1966 de către o echipă coordonată de Mircea Petrescu-Dîmbovița și Marin Dinu

Cercetările sistematice de aici sunt reluate între anii 1961-1966 de către o echipă coordonată de Mircea Petrescu-Dîmbovița și Marin Dinu. Ulterior, rezultatele obținute în urma acestei campanii sunt valorificate tot sub forma unei monografii (2004).

„La 137 de ani de la descoperire, această stațiune continuă să surprindă. Începând cu 2017, cercetările au fost reluate de către o echipă de arheologi din cadrul Centrului ArheoInvest al Institutului de Cercetări Interdisciplinare UAIC, de la Facultatea de Istorie, precum și de la Institutul de Arheologie al Academiei Române, filiala Iași. Obiectivul principal a fost de a obține, prin intermediul măsurătorilor non-distructive (fotografii aeriene, scanări laser tridimensionale aeriene, prospecțiuni geofizice etc.) informații suplimentare legate de limite, dimensiune, organizarea internă a stațiunii, precum și despre hinterlandul (teritoriu care gravitează spre un centru economic sau regiune învecinată cu un teritoriu ocupat și care este bază pentru acțiuni de expansiune) acesteia”, a precizat cercetător științific II Andrei Asăndulesei, Facultatea de Istorie și director al Centrului ArheoInvest din cadrul Departamentului de Științe al Institutului de Cercetări Interdisciplinare, UAIC Iași.

Toate aceste activități se doresc a fi încadrate într-un context mai clar prin delimitarea unei microzone Cucuteni-Băiceni-Stroiești, areal caracterizat de o mare densitate a așezărilor cucuteniene

Toate aceste activități se doresc a fi încadrate într-un context mai clar prin delimitarea unei microzone Cucuteni-Băiceni-Stroiești, areal caracterizat de o mare densitate a așezărilor cucuteniene.

„Acest moment al cercetării a fost facilitat, în special, datorită înființării în cadrul Centrului ArheoInvest a Bazei de cercetare arheologică «Acad. Mircea Petrescu-Dîmbovița», din localitatea Băiceni. Aici trebuie amintite, în mod deosebit, rolul și implicarea directă a rectorului UAIC, prof. univ. dr. Tudorel Toader. Baza de cercetare a creat facilitățile necesare cercetătorilor de a desfășura activități în zonă, precum și condiții decente pentru participarea studenților la activitățile de practică arheologică. Astfel, în perioada 20 iunie – 15 iulie 2021, Facultatea de Istorie împreună cu Centrul ArheoInvest au organizat săpături arheologice la care au luat parte 30 de studenți, masteranzi și doctoranzi, majoritatea de la UAIC, dar și din alte centre universitare precum București, Suceava, Craiova”, a completat cercetător științific II Andrei Asăndulesei.

A fost cercetată o locuință cucuteniană aflată în afara elementelor de fortificare ale sitului, în cadrul unei probabile extensii, despre care nu existau date până la acest moment

A fost cercetată o locuință cucuteniană aflată în afara elementelor de fortificare ale sitului, în cadrul unei probabile extensii, despre care nu existau date până la acest moment.

„Printre cele mai importante descoperiri putem menționa trei vase întregi și mai multe întregibile, unelte și arme din piatră și silex și un complex alcătuit din greutățile de lut ale unui război de țesut. Grupul de pe Cetățuie a avut onoarea unei vizite a rectorului UAIC chiar în timpul săpăturilor și posibilitatea de a dezbate împreună probleme cu care se confruntă cercetarea arheologică în România și posibilitățile și oportunitățile pe care Universitatea Cuza le oferă. Începând din acest an, se dorește o continuare a tradiției prin organizarea unui șantier-școală al Universității”, a conchis cercetător științific II Andrei Asăndulesei, director ArheoInvest.

Cultura Cucuteni sau Cucuteni-Tripolia, una dintre cele mai vechi civilizații din Europa

Cultura Cucuteni sau Cucuteni-Tripolia, una dintre cele mai vechi civilizații din Europa (care a trăit din 5.200 până în 3.200 î. e. n.), și-a primit numele după satul cu același nume din apropierea Iașului, unde în anul 1884 s-au descoperit primele vestigii. Cultura Cucuteni a precedat cu câteva sute de ani toate așezările umane din Sumer și Egiptul Antic. Cultura Cucuteni se întindea pe o suprafață de 350.000 de kilometri pătrați, pe teritoriul actual al României, al Republicii Moldova și al Ucrainei. Pe teritoriul României, cultura Cucuteni era răspândită în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia și se caracteriza printr-o ceramică de foarte bună calitate, bogat și variat pictată. Ceramica din cultura Cucuteni este unică în Europa, găsindu-se unele asemănari, destul de pregnante, doar între ceramica Cucuteni și o ceramică dintr-o cultură neolitică din China.





Adauga un comentariu