Noi descoperiri arheologice, în Codrii Iașilor, cu o așezare necunoscută de acum 2.400-2.500 de ani – GALERIE FOTO (EXCLUSIV)

Descoperiri arheologice valoroase făcute chiar în Codrii Iașilor! O așezare getică necunoscută, de acum 2.400-2.500 de ani, își dezvăluie tainele în localitatea Dobrovăț. „E o notă discordantă cu alte așezări din același interval cronologic cercetate în spațiul est-carpatic al României sau peste Prut. Nu cred că e vorba de o întâmplare…”, dezvăluie arheologul Alexandru Berzovan, cercetător științific la Institutul de Arheologie din Iași al Academiei Române

Proaspete și interesante descoperiri arheologice în Codrii Iașilor! O așezare getică necunoscută de acum 2.400-2.500 de ani își dezvăluie tainele în localitatea Dobrovăț. Totul a avut loc în așezarea din punctul Dobrovăț, La Livadă, care se află situată în zona de nord a Podișului Central Moldovenesc, anume pe versantul de vest al Văii Surugiului, afluentă a Văii Dobrovățului. Zona este ocupată cu o serie de terase naturale rezultate ca urmare a unor alunecări de teren probabil preistorice, stabilizate în timp. Așezarea nu era cunoscută în literatura de specialitate, lipsind din Repertoriul Arheologic al Județului Iași.

Așezare getică, cu o vechime de 2.400-2.500 de ani, printre noile descoperiri arheologice făcute în Codrii Iașilor

Cercetătorii implicați în noile descoperiri arheologice făcute în Codrii Iașului povestesc cum s-a întâmplat totul și care este valoarea istorică a așezării getice ce datează de acum 2.500 ani.

stirilebzi.ro

Prevederi noi pentru anumite tipuri de pensii! Care sunt condițiile pentru oferirea pensiei pentru limita...

Stirile PROTV

Tentativă de asasinare a lui Zelenski. Presupusul criminal, un polonez, s-a oferit să ajute serviciile...

„Am pornit de la informațiile din monografia comunei Dobrovăț în care se făcea vorbire de o cercetare de teren efectuată în anul 1988 de către prof. dr. Vasile Chirica de la Institutul de Arheologie din Iași. Atunci, la 1 kilometru și jumătate de punctul în care am efectuat săpături zilele trecute, ar fi fost găsite fragmente ceramice din secolele 5-3 înainte de Hristos (î.Hr.). Am coroborat aceste date cu informațiile oferite de către Constantin Iascu, localnic, excelent cunoscător al locurilor, constatând astfel că pe Valea Surugiului există mai multe așezări răsfirate din această perioadă”, dezvăluie arheologul Alexandru Berzovan, cercetător științific la Institutul de Arheologie din Iași al Academiei Române.

În așezarea getică de la Dobrovăț au fost excavate un număr de 17 complexe arheologice, gropi de par, gropi de provizii sau menajere, două vetre și o posibilă depunere ritualică

Mai departe, cercetarea arheologică de la Dobrovăț a vizat una din terase, într-o zonă lipsită de arbori. Pe o suprafață de 7×5 metri a fost surprinsă existența a două locuințe parțial suprapuse din două etape cronologice distincte, sec 5-4 î.Hr, respectiv sec. 4-3 î.Hr.

„Am documentat și excavat un număr de 17 complexe arheologice, gropi de par, gropi de provizii/menajere, două vetre și o posibilă depunere ritualică. Poate fi vorba de o jertfă de fondare depusă la temelia vetrei din locuință aparținând nivelului mai vechi. Am recuperat un foarte bogat material ceramic ce constă în vase ceramice întregi și întregibile, obiecte de uz casnic și gospodăresc din lut, piatră și os, câteva podoabe, completat de un bogat material osteologic”, mai descrie arheologul Alexandru Berzovan.

Localnicii care trăiau acum 2.500 ani în această așezare getică din Dobrovăț se ocupau cu creșterea animalelor domestice (vite, porci), dar și cu vânatul

Interesant este că localnicii, acum 2.500 ani, în această așezare getică din Dobrovăț, se ocupau cu creșterea animalelor domestice (vite, porci), dar și cu vânatul. Ca și astăzi, zona a fost și în urmă cu 2.400 de ani bine împădurită.

„Am recuperat foarte mulți colți de mistreț, inclusiv unul de foarte mari dimensiuni ce a fost găurit, fiind utilizat probabil pe post de pandantiv. Nu lipsesc nici coarnele cu urme de prelucrare. Numărul mare de fusaiole ne arată practicarea torsului și a țesutului, de vreme ce alte obiecte precum rotițele de car din lut ars sau bilele de lut de mici dimensiuni pot fi interpretate ca «jucării» ale copiiilor. Apar multe vase miniaturale întregi sau întregibile a căror funcționalitate precisă este deocamdată greu de stabilit”, arată cercetătorul Alexandru Berzovan.

„Deocamdată este greu de spus în ce condiții a avut loc abandonul, dacă a fost vorba de motive de ordin social, economic, o calamitate naturală sau pur și simplu fuga din fața unei invazii militare”, crede Alexandru Berzovan.

Este interesant de observat ca în materialul arheologic recuperat, ceramica grecească ca și formele lucrate la roata olarului lipsesc aproape cu totul. Aceeași situație a fost întâlnită și în 2019, în materialul recoltat cu ocazia sapăturilor de pe Dealul Cetățuia.

„E o notă discordantă cu alte așezări din același interval cronologic, cercetate în spațiul est-carpatic al României sau peste Prut. Nu cred că e vorba de o întâmplare. De asemenea, nici nu cred că avem de-a face neapărat cu o pauperitate a comunităților locale, ci mai degrabă cu un anumit conservatorism. Oricum, este încă prematur să tragem concluzii. Locuințele par să fi fost abandonate, nu am sesizat urme care să indice o distrugere violentă. Deocamdată este greu de spus în ce condiții a avut loc abandonul, dacă a fost vorba de motive de ordin social, economic, o calamitate naturală sau pur și simplu fuga din fața unei invazii militare”, crede Alexandru Berzovan.

„În anul precedent am efectuat un mic sondaj pe Dealul Cetățuia, scoțând la lumină resturile unei locuințe incendiate. Cei de acolo par să fi avut un destin istoric diferit, fortificația pare că a sfârșit, ca multe altele, trecută prin foc și sabie”, povestește cercetătorul Alexandru Berzovan

Astfel, unele indicii, precum cantitatea mare de materiale și obiecte lăsate pe loc, ar duce cu gândul spre cea din urmă variantă. Dar mai este încă mult de cercetat și e prematur să se pronunțe cercetătorii. Este interesant de observat că cea de-a 2-a etapă de locurie, din secolele 4-3 î.Hr., este contemporană cu fortificația din punctul Dobrovăț – Cetățuia, situată la mai puțin de 2,5 km depărtare.

„În anul precedent am efectuat un mic sondaj, pe Dealul Cetățuia, scoțând la lumină resturile unei locuințe incendiate. Cei de acolo par să fi avut un destin istoric diferit, fortificația pare că a sfârșit, ca multe altele, trecută prin foc și sabie. Între cele două puncte există intervizibilitate, cu alte cuvinte cei de pe cetate îi puteau supraveghea ușor pe cei din așezare. De asemenea, este destul de posibil ca Cetățuia să fi fost ridicată chiar de cei din așezare, ca loc de refugiu la vreme de restriște”, povestește cercetătorul Alexandru Berzovan.

Județul Iași prezintă un potențial arheologic deosebit, care merită a fi investigat, valorificat, protejat și adus la cunoștința publicului larg

Arheologul Alexandru Berzovan speră ca, în 2021, să poată fi continuate cercetările, atât în punctul Dobrovăț, La Livadă, cât și pe Dealul Cetățuia. Asta pentru a putea înțelege mai bine viața comunităților getice ce au viețuit cu aproape două milenii și jumătate în urmă pe aceste meleaguri.

„Subliniez faptul că județul Iași prezintă un potențial arheologic deosebit, care merită a fi investigat, valorificat, protejat și adus la cunoștința publicului larg. Doresc să mulțumesc tuturor celor care au participat la săpăturile arheologice din acest an: dr. Adela Kovacs (Muzeul Județean Botoșan), Alexandru Kovacs (Muzeul Național al Bucovinei, Suceava), dr. Angela Simalcsik și dr. Robert Simalcsik (Institutul de Antropologie «Francisc J. Rainer», Iași), Gabriel Grumăzescu (masterand la Universitatea «Alexandru Ioan Cuza» din Iași). Mulțumesc de asemenea colegilor dr. Ștefan Honcu șI dr. Sever Boțan (Institutul de Arheologie din Iași), mai aduce lămuriri arheologul Alexandru Berzovan.

Cercetare arheologică posibilă cu sprijinul financiar și logistic al Asociației Culturale „Vatra Daciei”, reprezentată de Valentin Roman și Ionuț Frâncu

Cercetarea arheologică din punctul Dobrovăț, La Livadă a fost posibilă cu sprijinul financiar și logistic al Asociației Culturale „Vatra Daciei”, reprezentată de Valentin Roman și Ionuț Frâncu.

„Subliniez meritul deosebit al lui Valentin Roman, care ne-a sprijinit și anul trecut, cu ocazia săpăturilor efectuate pe Dealul Cetățuia. În contextul în care, de la an la an, banii de săpături arheologice sunt tot mai puțini, situație pe cale de a se agrava și mai tare în viitor ca urmare a crizei sanitare și economice pe care o parcurgem, astfel de acțiuni de mecenat devin esențiale pentru desfășurarea unor activități de cercetare fundamentală. Mulțumesc, de asemenea, și membrilor Asociației de reconstituire istorică «Geto-Dacii din Moldova» care au venit ca voluntari pe șantier”, a conchis Alexandru Berzovan.

Așadar, aceste noi descoperiri arheologice din Codrii Iașilor, anume cu această așezare getică necunoscută, de acum 2.400-2.500 de ani și din localitatea Dobrovăț este una care aduce valoroase și interesante informații din trecutul acestor meleaguri.