News Flash:

Note date pe ochi frumosi in scolile din sate

14 Iulie 2005
1233 Vizualizari | 0 Comentarii
•Diferentele foarte mari intre media anilor de gimnaziu si notele obtinute la testele nationale reprezinta un semnal de alarma pentru profesorii ieseni •ZIUA de Iasi a descoperit si diferente de aproape 4,5 puncte intre media anilor de gimnaziu si nivelul real al cunostintelor elevului, reflectat in media de la testele nationale, majoritatea cazurilor intalnindu-se la scolile de la tara •Conducerea Inspectoratului Scolar spune ca va face o analiza si va lua masuri la scolile unde profesorii dau note pe ochi frumosi •Profesorii ieseni sustin ca se impun standarde nationale de evaluare a cunostintelor elevilor, lucru care ar elimina discrepantele de notare

Desi testele nationale s-au terminat in urma cu mai bine de doua saptamani, rezultatele obtinute de catre elevi continua sa reprezinte un semnal de alarma pentru profesorii ieseni. Astfel, conducerea Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) a cerut de curand elaborarea unei situatii comparative privind mediile obtinute de elevi in cei patru ani de gimnaziu si media rezultata in urma testelor nationale. Se urmareste evidentierea discrepantelor mari intre evaluarea pe perioada studiilor din clasele V-VIII si gradul real al cunostintelor insusite in gimnaziu, reflectate in media de la testele nationale. Ca si in ceilalti ani, exemple de acest fel sunt cu nemiluita. O simpla cercetare a listelor privind ierarhia elevilor in judet, constituita in functie de mediile de la gimnaziu si testele nationale, scoate in evidenta multiple astfel de situatii. Astfel, la o simpla privire, reporterii ZIUA de Iasi au descoperit diferente enorme intre cele doua medii, in unele cazuri de peste patru puncte. Este cazul elevului Sandu Alin, care a absolvit Scoala cu clasele I-VIII in Borosoaia cu media 9,65, dar care la testele nationale nu a reusit sa obtina decat un lamentabil 5,18. Diferenta in cazul acestui elev este de aproape 4,5 puncte. De asemenea, Murgoci Simona, de la Scoala Tabara, abia a reusit sa treaca testele nationale cu o nota de 5,30, in timp ce media anilor de studii este de 9,53. Exemplele cu diferente de evaluare mai mari de patru puncte continua cu Ursache Andrei, de la Scoala Tibana (9,52 in gimnaziu, 5,46 la testele nationale), Mararu Mihaela de la Scoala Gorban (9,20 media gimnaziului, 5,10 media la testele nationale).
Ceea ce este mai grav este faptul ca aceste cazuri nu pot fi considerate simple coincidente, deoarece se intalnesc mai multe cazuri de elevi proveniti din aceeasi scoala care au obtinut note mari in gimnaziu si abia au reusit sa promoveze testele nationale. Astfel, la Scoala Tibana, de pilda, pe langa exemplul elevului Ursache Andrei, unde diferenta este mai mare de patru puncte, sunt intalnite multe alte cazuri de diferente mai mari de trei puncte intre cele doua medii: Tudorache Ovidiu (8,25 media gimnaziului - 5,10 media testelor nationale), Lan Mihaela (9,41 - 6,00), Dirzu Magdalena (8,65 - 5,45). De asemenea, la Scoala Borosoaia, de pilda, pe langa cazul prezentat mai intalnim si alte diferente mai mari de trei puncte, precum al elevei Rusu Gabriela (9,86 - 6,66) sau al colegei sale Zaharia Lenuta (9,82 - 6,42). Pe langa aceste cazuri prezentate, se pot intalni zeci de alte situatii unde elevi care aveau medii de peste noua in timpul studiilor gimnaziale nu au reusit sa obtina la testele nationale decat putin peste cinci, nota care sa le asigure promovarea examenului. Diferentele dintre notele date de profesorii de la clasa si dascalii din comisiile de corectare sunt enorme, de trei sau chiar patru puncte. Majoritatea acestor cazuri se intalnesc la scoli din mediul rural.

Cauze

Situatia prezentata ridica din nou problema standardelor nationale de evaluare a elevilor, de vreme ce media din perioada studiilor este de multe ori foarte importanta pentru admiterea in ciclul urmator de invatamant. De pilda, in cazul admiterii la liceu, media anilor de gimnaziu reprezinta 50 la suta din media finala de admitere. Se poate spune astfel ca elevi proveniti din scoli din mediul rural unde profesorii sunt mai putin exigenti si dau cu usurinta note de zece pot lua locul la liceu al unui elev care a invatat la o scoala unde pretentiile cadrelor didactice sunt mai ridicate. Aceasta chiar in cazul in care cunostintele reale ale elevului cu note mai mici sunt net superioare celui provenit de la scoala din mediul rural. Cauzele pentru acest fenomen sunt diverse. Fie este vorba despre comunitati mai mici unde profesorul cunoaste familia elevului si astfel il favorizeaza la nota, fie nivelul scazut al clasei face ca notele sa fie ridicate in mod artificial si nu reflecta nivelul adevarat al cunostintelor sau avem de-a face cu scoli unde predau profesori suplinitori necalificati a caror competenta profesionala este discutabila. Astfel, se poate afirma ca o nota de sapte obtinuta de un elev la Colegiul Emil Racovita, de pilda, face uneori mai mult decat o nota de zece obtinuta de un elev de la Coarnele Caprei, de exemplu. Tocmai astfel de situatii sunt in atentia Inspectoratului Scolar, care, in urma analizei comparative dintre mediile din gimnaziu si cele de la testele nationale, vrea sa demareze o serie de inspectii in scolile din mediu rural unde se vor descoperi diferente foarte mari intre cele doua evaluari. "Vom vedea rezultatele acestei analize care este in lucru si, ulterior, vom vedea ce masuri se vor impune pentru remedierea situatiei", a afirmat Camelia Gavrila, inspector scolar general al ISJ.

Ce spun profesorii ieseni

Si profesorii ieseni sustin ca astfel de probleme ar trebui sa intre in atentia guvernantilor, care ar trebui sa impuna standarde nationale de evaluare a elevilor. "De cele mai multe ori, diferentele apar din cauza ca nu exista un standard national de evaluare. Daca apar note mai mici la teste este posibil sa fie din cauza emotiilor. Cu toate acestea, un profesor adevarat trebuie sa pregateasca elevul si din punct de vedere psihic pentru a face fata emotiilor unui examen. De obicei, elevii din mediul rural primesc note mai mari decat merita la activitatea de la clasa fie din cauza ca sunt favorizati de profesori, fie din cauza ca nivelul clasei este foarte slab si atunci cel mai bun dintre acestia primeste note mari, care insa nu reflecta adevaratul nivel al cunostintelor", a declarat Seryl Talpalaru, directorul Colegiului National Emil Racovita. De asemenea, sefii invatamantului trebuie sa aiba in vedere si favoritismele din partea profesorilor. "Daca notele la teste sunt mai mici, poate fi din cauza stresului: nu s-a concentrat sau nu a cazut pe subiect. Cu toate acestea, daca vorbim de mai multe cazuri de elevi care provin de la scoli din mediul rural si care au note mari pe perioada studiilor gimnaziale si mici la testele nationale, este clar ca au fost favorizati de profesori. Chiar am avut un caz la Colegiul National al unui copil din Suceava. Acesta a venit cu medii extrem de mari, dar supus exigentelor profesorilor nostri, nu a putut face fata si a plecat", a declarat Cristina Valcu, directorul Colegiului National.
Silviu DASCALU
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2606 (s) | 22 queries | Mysql time :0.129330 (s)