News Flash:

Noutatile anului 2005: La ce trebuie sa se astepte agentii economici

5 Ianuarie 2005
849 Vizualizari | 0 Comentarii
•Aflat printre judetele cu cele mai multe proiecte SAPARD din tara, judetul Iasi va beneficia de fonduri duble la unele dintre programele speciale de preaderare, pentru obiectivele private din mediul rural •In acelasi timp cresc accizele la benzina, alcool si tigarete •Un numar de 23 mari contribuabili ieseni vor fi transferati cu raportarile economico-financiare la Bucuresti •Procesul trebuie sa fie finalizat la data de 1 iunie La propunerile facute de catre Patronatul Intreprinderilor Mici si Mijlocii (PIMM) Iasi, Agentiei Nationale SAPARD, s-a hotarat ca, incepand cu data de 1 ianuarie 2005, valoarea totala eligibila pentru masura 3.4- Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care sa genereze activitati multiple si venituri alternative, sa fie majorata, de la 200 mii Euro in prezent, la 500 de mii Euro. In acelasi timp, majorari substantiale privind valoarea eligibila a unui proiect va fi facuta la masura 3.1 -Investitii in exploatatii agricole, majorari ce vor fi de la 300 de mii Euro, la 800 de mii Euro. Un alt punct realizabil din 2005 este legat de dorinta ca investitiile prin Programul SAPARD sa fie realizata etapizat, pe stadii fizice, astfel incat solicitantii sa contracteze credite la valoarea stadiului fizic de executie a unei lucrari, si nu la valoarea totala eligibila. Micii intreprinzatori ieseni doresc ca garantia statului, pentru investitiile realizate pe masurile mentionate, sa fie facuta in special pentru proiectele din mediul rural. Motivele invocarii acestei doleante este legat de faptul ca, in spatiul rural, bancile comerciale nu primesc in garantie terenuri extravilane, hale sau case, datorita valorii scazute a acestora. Controlul firmelor falimentare Parlamentul a adus o noua modificare Codului Fiscal, prin care Directiile de Finante vor avea o mai mare putere asupra firmelor in faliment. Astfel, de la 1 ianuarie 2005, nici o firma falimentara din judet nu va mai putea vinde sau concesiona active sau actiuni, fara un control prealabil al Directiei Generale a Finantelor Publice Judetene Iasi (DGFPC). Aceasta masura a fost luata pentru ca foarte multe firme, inainte de a intra in faliment vand tot ce au, iar finantele nu pot si nu au de unde recupera datoriile. In acelasi timp, fiscul trebuie anuntat cu cel putin 60 de zile inainte de vanzarea terenurilor, pentru a putea fi efectuata in timp util expertiza financiar-contabila a societatii comerciale, precum si inventarierea activelor mobile si imobile. In acelasi timp, conform unui raport prezentat de reprezentantii DGFPJ Iasi, in primele 10 luni au fost cumulate un numar de 461 de dosare pe rol, privind recuperarea creantelor in valoare totala de 1.200 de miliarde lei. In acelasi timp, judecatorul sindic a declarat falimentare, in primele 10 luni ale anului, 259 de societati comerciale la care, DGFPJ Iasi s-a consituit ca parte la masa credala, pentru recuperarea unor sume de bani in cuantumul a 876 miliarde lei. Accizele devin o povara Aceasta masura este datorata in mare parte calendarului convenit cu Uniunea Europeana, fiind totodata o urmare a armonizarii cu o reglementare introdusa prin codul fiscal si care va fi impusa de la 1 ianuarie 2005. Accizele la bauturi alcoolice, tigari si carburanti se preconizeaza ca vor inregistra o crestere semnificativa in perioada imediat urmatoare. In primele noua luni ale anului au fost obtinute, la bugetul de stat, prin colectarea de catre DGFPJ Iasi, 67 de miliarde lei, aducand o crestere, in luna care a trecut, de 8 miliarde lei, fiind in acest moment de 75 de miliarde lei. Suma reprezinta un procent de 1,6 la suta din veniturile totale intrate pana la data de 1 noiembrie 2004 la bugetul de stat. Cele 75 de miliarde acumulate de catre DGFPJ Iasi reprezinta un procent relativ neinsemnat fata de cele aproximativ 4.000 de miliarde lei, intrati la bugetul statului, in primele noua luni. Cresterea accizelor la benzina, alcool si tigarete aduce in schimb o scadere a accizelor pentru cafea, cu aproximativ 20 la suta. Creste ajutorul de inmormantare In conformitate cu prevederile Legii nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale si cu modificarile ulterioare, incepand cu 1 ianuarie 2005, contributia se stabileste intre limitele 0,5-4 la suta, din fondurile de somaj. Veniturile colectate de catre CJP Iasi din aceasta contributie au fost de 32 miliarde lei in anul 2003 si sunt estimate la 50 miliarde lei pentru anul 2004. Contributia pentru accidente de munca si boli profesionale poate fi datorata de catre angajatori si de catre cei care incheie cu Casa Judeteana de Pensii (CJP) Iasi contract individual de asigurare. Astfel, cuantumul contributiei se stabileste in functie de clasa de risc, evaluata in functie de activitatea principala desfasurata de catre agentul economic. Totodata, in conformitate cu atributiile pe care le are CJP Iasi in domeniul asigurarii pentru accidente de munca si boli profesionale, veniturile obtinute din colectarea acestei contributii vor fi destinate pentru plata indemnizatiilor pentru incapacitate de munca cauzate de accidente de munca si boli profesionale, pentru plata compensatiilor pentru atingerea integritatii, pentru plata ajutoarelor de deces, pentru organizare, urmarire si plata activitatii de recuperare medicala, pentru organizarea procesului de reconversie si recalificare, pentru rambursarea unor cheltuieli ocazionate de accident si nu in ultimul rand pentru plata unor prestatii legate de procurarea de proteze, carucioare si altele. Marii contribuabili ieseni transferati Printr-un ordin al Ministerului de Finante, toti marii contribuabili ieseni vor fi transferati la Directia Generala a Finantelor Publice Bucuresti. Ordinul se refera la organizarea activitatii de administrare a marilor contribuabili, pentru imbunatatirea colectarii veniturilor bugetare. Astfel, toate taxele si impozitele firmelor mari vor fi evidentiate de catre organele centrale, la fel ca si creantele acestora. Acest lucru va fi facut incepand cu data de 1 ianuarie 2005, urmand ca intregul proces sa fie finalizat pana la 1unie 2005. Marii contribuabili din toata tara aduc la buget aproximativ 70-75 la suta din venituri, cu un total de 1.272 de firme la nivel national. Tot la Bucuresti vor trece bancile, societatile de asigurari, societatile de investitii financiare, societatile comerciale care desfasoara activitatea de jocuri de noroc. In mod normal, ar trebui sa treaca la Bucuresti formele cu o cifra de afaceri de 532 miliarde lei, precum si contribuabilii monitorizati de catre Fondul Monetar International (FMI), inclusiv entitatile rezultate in urma divizarii acestora in 2004. Prin aceasta decizie, marii contribuabili vor fi nevoiti sa tina o evidenta mult mai stricta a declaratiilor privind exercitiile fiscale. In ceea ce priveste firmele monitorizate de FMI, in judetul Iasi sunt in acest moment trei exemple de acest gen. Porumb modificat genetic Incepand de la 1 ianuarie acest an, producatorii agricoli din judetul Iasi vor putea cultiva porumb modificat genetic. Acest lucru are loc, dupa ce, pana in prezent, in judetul Iasi exista doar suprafete cultivata cu soia modificata genetic, in speta 1,922 de hectare, din suprafata de 6 mii de hectare cultivate in total. Decizia Ministerului Agriculturii, din urma cu cateva luni a fost luata dupa ce, in prealabil, cu catva timp in urma, Comisia de Agricultura a Uniunii Europene a aprobat inscrierea in Catalogul Comunitar al soiurilor de plante, a unui numar de 17 hibrizi de porumb modificati genetic, rezistenti la anumite boli specifice. Prin urmare, ca urmare a acestei decizii, orice producator agricol poate cumpara si cultiva, daca doreste acesti hibrizi, pe care ii poate si vinde, neexistand restrictii in acest sens. Un exemplu in ceea ce priveste porumbul modificat genetic este Spania, care cultiva inca din anul 1998 hibrizi, pe o suprafata de peste 60 de mii de hectare. Totodata, legislatia comunitara prevede etichetarea tuturor produselor alimentare si a furajelor care contin peste 0,9 la suta modificari genetice. Sunt exceptate de la etichetare produse precum carnea, laptele si ouale, obtinute de la animale hranite cu furaje modificate genetic. Tuica ilegala Odata cu intrarea in vigoare a Codului Fiscal, de la 1 ianuarie, cazanele comunale sau producatorii particulari de tuica si rachiuri destinate vanzarii, trebuie sa functioneze intr-un antrepozit fiscal, deci sa plateasca acciza pe alcool. Daca in cel mai scurt timp aceste categorii de producatori nu se vor inregistra sunt pasibili de amenzi de la 200 de milioane la un miliard lei si confiscarea cazanului. Conform unei situatii a Ministerului de Finante, la nivel national, peste 90 la suta din cazanele comunale functioneaza ilegal si insumeaza o productie de aproape 500 de mii hectolitri anual. In acelasi timp, la cererea Directiei Generale a Finantelor Publice Judetene (DGFPJ) Iasi, primarii din comunele iesene au facut o evaluare a cazanelor de tuica existente in gospodariile taranesti. Desi au fost descoperite aproximativ 57 de cazane, acestea sunt in continuare nedeclarate, deci ilegale. Conform legii numarul 571 din 2003, acestia sunt obligati sa le declare, in doua situatii. Astfel, daca respectivul cazan este folosit pentru consumul propriu, posesorul trebuie sa faca o cerere la unitatile fiscale pe raza carora se afla. In cazul in care, produsul rezultat este destinat comercializarii, taranii sunt obligati a se adresa acelorasi unitati pentru autorizatie de producator. Anunturile privind vanzarile de cazane de tuica abunda in oferte de pana la 20 de milioane lei, in functie de capacitate. Gelu JIREGHIE
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1559 (s) | 22 queries | Mysql time :0.021259 (s)