Magazin

O aventura galanta – poezia care iti aduce zambetul pe buze

Publicat: 31 dec. 2011

Intr-o seara, pe la zece,
N-a fost cald, dar nici prea rece,
Am avut o aventura,
Nici cu Haike nici cu Sura,
O conita delicioasa,
Nici urita, nici frumoasa,
Si-am intrat cu ea in vorba,
Nici de Cosmos, nici de ciorba.

Avea ochii ca doi astri,
Nici caprui, dar nici albastri,
Gura dulce, zimbitoare,
Nici prea mica, nici prea mare,
Sinii, doua rindunele,
Nici prea mari, nici mititele,
Si vorbind cu ea in soapta
Nici prostuta, nici desteapta.

Ne-am plimbat vreo cinci minute,
Nici incet, dar nici prea iute,
Discutind ca la Geneva,
Nici de-Adam si nici de Eva.
Si-am ajuns la ea acasa,
Nici prea’nalta, nici prea joasa,
Locuinta minunata,
Nici murdara, nici curata.

Mi-a dat o cafea usoara,
Nici prea dulce, nici amara,
S-a inceput sa se dezbrace,
Nici incolo, nici incoace,
I-am sorbit formele toate,
Nici din fata, nici din spate,
Pielea-i cu miros de nalba,
Nici prea neagra, nici prea alba.

Avea talia subtirica,
Nici prea mare, nici prea mica,
Brate albe, voluptoase,
Nici subtiri, dar nici prea groase,
Niste-imbratisari divine,
Nici prea multe, nici putine,
S-o sofa cu dungi banale,
Nici prea tare, nici prea moale.

Cum o sarutam prin bezna,
Nici pe nas si nici pe glezna,
Bate cineva la use,
Nu-i nici unchi, dar nici matuse,
Ci barbat-su, Smil din piata,
Nici cu cioc, nici cu mustata,
Dar cu un baston de mire,
Nici prea gros, dar nici subtire.

Inimioara mea pustie,
Nu-i nici moarta, nu-i nici vie
Simt un fior care ma trece,
Nici prea cald, dar nici prea rece,
Si cind ma rugam – Prea Sfinte,
N-am fost prost, dar nici cuminte,
Doamne, scoate-ma din lada,
Nici in curte, nici in strada,
Deodata usa scapa,
Nici se sparge, nici se crapa,
Si sta Smil ca un sihastru,
Vad nici verde, nici albastru.

– Ce cauti aici? – Ma intreaba,
Nici in pripa, nici in graba,
I-am spus, fara sa-mi dau seama:
– Nici pe tata, nici pe mama!
Ci astept, in tot minutul,
Nici masina, nici serutul…
…Si au curs bastoane in mine,
Nici prea multe, nici putine!

Restul n-are importanta,
Nici spital, nici ambulanta,
Stiu c-am stat trei luni jumate,
Nici pe burta, nici pe spate,
De atunci mi-e viata roza,
Nici in versuri, nici in proza,
Si astept o aventura,
Ori cu Haike ori cu Sura.

—————————————-

MOTIV SERIOS

Nu s-au vãzut de-aproape o lunã
Ea în concediu-n Fãurei
Iar el rãmas în capitalã
Setos de farmecele ei.

C-avea Mimi ochi mari şi negri
Şi dinţii albi, mãrgãritari,
Guriţa dulce o comoarã
Şi sîni frumoşi şi braţe tari.

Cum nu aveau unde sã meargã
Sã-şi stingã focul ce-i ardea
Şi dornici unul de-altul, ambii
S-au îndreptat înspre şosea.

Aici, într-un tufiş, sãlbatic
De orişice priviri ferit
In iarbã s-au întins cu sete
Şi s-au iubit şi s-au iubit.

Sfîrşind împreunarea dragã
Sorbitã lung, cu mult nesaţ
S-au sãrutat încã o datã
Şi au pornit voioşi la braţ.

-Tu ştii cã de trei ani, într-una
Ne îndrãgim iubita mea,
Dar azi ai fost un vis un farmec,
Sãltai în sus nu altceva.

-Cum sã nu sar în sus iubite
Rãspunse ea cu mult lipici
Dacã un ceas şi jumãtate
Am stat cu fundul în urzici.

——————————————

Amicul Ion

La vestitul doctor Costea
Vine Ion de la Copou
– Bunã ziua, dom-le doctor
Mi-a intrat o ţeapã-n ou.

Pacientul se dezbracă
Doctorul îl urcă-n pat
Şi cu mare atenţiune
Cercetează-n lung şi-n lat.
         Ia luneta
         O fixează
         Ia penseta
         O flambează
         Scoate ţeapa
         Pensuliază
         Pune vată
         Bandajează
         Pune faşe
         Şi pansează
         Scoală omul
         Şi-l aşează.

Pacientu-achită taxa
Şi apoi satisfăcut
Ii dă doctorului mîna
-Bună ziua!
-Vă salut!

Peste-un timp, aproape-o lună
Vine amicul Ion din nou
– Uite dom-le doctor, iarăşi
Mi-a intrat o ţeapă-n….ou.

Pacientul se dezbracă
Doctorul îl urcă-n pat
Şi cu mare atenţiune
Cercetează-n lung şi-n lat
         Ia luneta
         O fixează
         Ia penseta
         O flambează
         Scoate ţeapa
         Pensulează
         Pune vată
         Bandajează
         Pune faşe
         Şi pansează
         Scoală omul
         Şi-l aşează.

Pacientul se îmbracă
Şi achită taxa-n grabă
Cînd deodată domnul doctor
Foarte curios întreabă:

– Ia să-mi spui, domnule dragă
Care vii de la Copou-
Cum se-ntîmplă că într-una
Iţi tot intră-o ţeapă-n ou?

Mă iertaţi, domnule doctor, –
A răspuns omul, solemn, –
Dar nevastă-mea e şchioapă
Şi-are un picior de lemn.

——————————————–

Pandele

Bunicuţa lui Pandele
De pe strada Ghica Tei
A băgat discret de seamă
Cum că nepotul ei
Cînd nu-i observat de nimeni
Nici de Tone nici de Rodica
Se cam joacă cu puţica.

Şi i-a spus: Pandele dragă
Vai de mine, nu-i frumos
Vezi pe domnul cel de colo
Ală grasu si burtos?
Tot aşa o burtă mare-
I-a spus tainic bunicuţa –
O să-ţi crească, de vreodată
Ai să te mai joci cu puţa.

S-a speriat grozav Pandele
Şi ofta cu-n frigurare
Cînd gîndea că o să-i crească
Tot aşa o burtă mare.
Dar primind cadou o tobă
Şi un cerc ş-o muzicuţă
De atuncea niciodată
N-a mai pus mîna pe puţă.

Intr-o zi, fiind la plimbare
Pe şoseaua-nrourată
A văzut, şezînd pe-o bancă
O femeie-nsărcinată.
Drept la ea s-a dus şi-i spuse:
C-a roşit şi bunicuţa,
-Vezi ce-ai păţit cucoană
Dacă te-ai jucat cu puţa?

——————————————

Probabil

La o şcoalã
Specialã
-Spuneţi o propoziţiune –
Zice profesoru-amabil –
Care sã cuprindã musai
Şi acest cuvînt “probabil”.

         Nicu emoţionat
         A rãspuns imediat:
Ieri vãzînd noroasã vremea
Şi fiind în hainã nouã
Mi-am luat cu mine umbrela
Cã probabil o sã plouã.

         -Foarte bine!
         Tu Mãrine?
-Transpirat de alergãturã
Deşi în luna mai
Mi-am pus ploverul-probabil
Sã nu capãt guturai.

-Da şi asta merge, zise
Domnul profesor agale-
Şi acum sã spuie una
Tu, Abramovici Ghidale.

Stã Ghidale, se pãtrunde
Şi apoi voios, rãspunde:
-La vecinul nostru, care-i
Pianist, vine de-o lunã
O elevã frumuşicã
Şi fac muzicã împreunã.

Curios cum sînt din fire
Ieri, discret ca un strigoi
Am privit prin broasca uşii
Şi am vãzut cum amîndoi,
El îşi lasã pantalonii
Fata fusta-n sus spontan
Şi mi-am spus cã vor probabil
Sã se “uşureze”-n pian.

(Ion Pribeagu)



loading...

Adauga un comentariu