News Flash:

O caldare cu lapte la o singura masa

31 Martie 2008
6015 Vizualizari | 6 Comentarii
O caldare cu lapte la o singura masa
• In 25 de ani, a dat viata la 18 copii • Pe langa acestia, Vica a mai crescut 2 copii pe care sotul ei, Toader, ii avea dintr-o casatorie anterioara • Acum, Toader Pasan, din cei 20 de copii (unul provenind din mariajul anterior al Vicai), mai are in batatura casei doar 13, cel mai mare dintre acestia fiind de 21 de ani, iar mezinul are 7 ani • Badia Toader a fost binecuvantat si cu 18 nepoti, iar alti doi urmeaza sa vina pe lume in acest an • Numai la o masa, pentru a hrani 20 de guri, abia ajungeau o mamaliga facuta intr-un ceaun de 10 litri, o caldare de lapte de vaca, un cas de oaie, jumatate de oala de cartofi sau cateva kilograme de orez si, daca era cazul, dintr-un foc, din toate ouale stranse intr-o zi se pregatea o omleta • "Asa cum vedeti, m-am descurcat si copchiii sunt sanatosi si nu duc foamea. Dar o fost si greu. Cati ne-o dat Dumnezeu, toti is bine primiti. Nu am ajuns sa cer de la nimeni nimic si nici copchiii sa faca prostii. Ii multumesc lui Vica pentru toti copchiii ce ni i-o facut. Si lu` Zenovia, prima me fimeie, Dumnezeu sa o ierte", a aratat, mandru de sine, Toader Pasan, parintele a 20 de copii, pentru nouasprezece dintre ei fiind tata natural • Pe aceeasi ulita din satul Garbesti, comuna Tibana, la 3 case mai jos de cea a lui Toader Pasan, o alta familie a izbutit sa creasca 14 copii • In 25 de ani, Elena i-a adus barbatului ei, Gheorghe, 14 copii, de mai mare bucuria • La cei 61 de ani impliniti sambata trecuta, mama lor - Elena Petrisor, isi ingrijeste cativa dintre nepoti (pana acum are 17) si o poarta la scoala pe mezina, Paula, de 17 ani, restul fiind la casele lor • "A fost greu, dar ne-o purtat Dumnezeu de grija. Omul meu, Dumnezeu sa-l ierte, n-a vrut sa fac nici o intrerupere de sarcina. Ne-am spus ca muncim cat ne tin puterile si-i vom creste si ajuta sa fie la casele lor pe toti. Asa am facut si iata-i pe tati mari si frumosi", a spus cu bucurie Elena Petrisor, mama a 14 copii

Undeva, pe o ulita ce da spre padure, din satul Garbesti, comuna Tibana, doua familii se pot mandri ca au daruit atatia prunci cat alte zece familii la un loc. Un sfert din satul Garbesti ar fi fost al lor daca toti copiii ar fi ramas in sat. Numai familia Pasan a dat viata la 19 copii. La acestia se mai adauga unul, pe care Vica l-a avut dintr-un mariaj anterior celui cu Toader care, la randul sau, avea doi dintr-o alta casatorie. Impreuna, Vica si Toader au 17 copii, primul nascut in 1977 si ultimul in 2001, insa i-au ingrijit si pe ceilalti trei din casatoriile anterioare fara a face vreo deosebire. Asadar, 20 de copii au crescut in ograda lui Pasan. Si cu cei 18 nepoti pe care ii are deja de la copiii sai mai mari, spita lui Pasan numara 40 de suflete. Cealalta familie, Petrisor, aflata la distanta de cateva case, a adus pe aceasta lume nu mai putin de 14 odrasle. La Petrisor, pentru o reuniune de familie este nevoie de 32 de scaune, deoarece 17 nepoti au vazut deja lumina zilei. Mama si bunica, Elena Petrisor a ramas vaduva in urma cu 8 ani, pe cand mezina avea doar 9 ani. Intreaga ulita unde stau Pasanii si Petrisorii ar fi fost doar a lor daca toti cei 72 de membri, cat numara aceste doua familii pana in prezent, s-ar fi stabilit aici. Si mai sunt asteptati in acest an alti nepoti, de fiecare spita de familie. Numai la o masa, pentru a hrani 20 de guri, abia ajungeau o mamaliga facuta intr-un ceaun de 10 litri, o caldare de lapte de vaca, un cas de oaie, jumatate de oala de cartofi sau cateva kilograme de orez si, daca era cazul, dintr-un foc, din toate ouale stranse intr-o zi se putea pregati o omleta.

Diviziunea muncii


Badia Toader a pus la punct un sistem bine definit de gestiune a patrimoniului din gospodarie astfel incat sa asigure traiul familiei. Dupa cum afirma, cheia educarii a 20 de suflete a constat in trasarea exacta de sarcini pentru fiecare. "Pe fiecare l-am indrumat in directia sa. Unul se ocupa de cai, altul de vaci pana la amiaza, altul il schimba dupa-amiaza, la fel la oi, unul curatenie, altul la capre, cu schimbul sau cateva fete in casa, la mancare, sa-si ajute mama si tot asa, pana la ultimul. Nu i-am asuprit, ci fiecare a invatat sa pretuiasca munca si sa invete sa fie om", povesteste badia. Putin mai greu a fost cu trasarea obligatiilor la cealalta familie, Petrisor, deoarece erau numai patru baieti. Aici fetele se ingrijeau de gaste, rate, gaini, vaci, baietii de oi, taiatul lemnelor, iar la prasit, cand era vremea, mergea intreaga echipa, la fel ca membrii familiei Pasan. In cealalta familie, munca se impartea tot dupa puterile copiilor. "Fiecare avea cate o treaba: unu' cu gastele, altu' cu ratele, cu porcii, gainile, oile... Fiecare stia ce avea de facut. Barbatul meu era tare gospodar si a tinut ca fiecare sa fie la fel. De mici, acesti copii au muncit. Sunt mandra de ei", povesteste Elena Petrisor. Pana in decembrie 1989, gospodaria familiei numara peste 50 de oi, cateva zeci de rate, gaste, gaini si 2-3 porci. Cum au inceput dintre fratii mai mari sa plece la casele lor, microferma a scazut in dimensiuni, incat acum toate acestea sunt o amintire. Si Pasanii aveau gospodaria mai mare in trecut. Acum mai au doua vaci, doi cai, vreo zece oi, un porc si 10 hectare de pamant pe care-l lucreaza cu tractorul.

Manufactura in gospodarie

Nu era cu chip a cumpara haine la atatia copii. Fie ca foloseau razboiul de tesut sau andrelele, atat Elena, cat si Vica, ca mame grijulii, numai asa reuseau sa-si imbrace odraslele. Manusi, ciorapi, pantalonasi, bundite (veste), tot felul de hainute erau confectionate in gospodarie. Fie ca le impleteau din lana sau le coseau din tercot, pentru care lasau cota de lana la vechea Cooperativa de pe acele vremuri, femeile reuseau sa-si imbrace toti copiii. Cat despre copiii mici, acestia, cum era si firesc, aveau pelinci pe care atat mamele, cat si fetele mai marisoare le schimbau ca sa le spele. Intr-un fel, cele doua gospodarii aratau ca doi stupi de albine, cu exceptia ca lipseau trantorii, deoarece fiecare avea un rol bine definit. Dupa anii `90, lucrurile au devenit mai grele, insa si copiii au mai crescut. Uneori, copiii purtau opinci. "Mama ne facea de imbracat. Ne mai luam noi fratii la cearta ca de ce unu` are asa si altul altfel, dar ne trecea, n-aveam incotro. La oras mergeam rar, nu erau posibilitati si nu aveam de ce. Uneori ne era rusine in sat ca nu avem haine ca ale celorlalti copii... Nu prea ne puteam noi permite sa avem si altele, ne rezumam la ce era. Ha, da` sa vedeti cand ne incaltam... pe prispa era o mare de papuci, ciubote, sandale, opinci... Fiecare trebuia sa si le ia pe ale lui. Cateodata, fratii luau alti papuci, care erau mai buni. Si cearta era gata... Dar iar ne impacam repede", a povestit Ovidiu Petrisor, de 24 de ani. Acesta, fiind cel mai mic fiu al familiei, a terminat doar scoala primara pentru ca trebuia sa aiba grija de gospodarie. Acum este insurat, are un copil. A fost o perioada in Italia si a reusit sa-si ridice o casuta in curtea de langa casa parinteasca. Cu 50 de oi de care se ingrijeste cu surorile mai mici si nevasta sa, incearca si el sa se puna in rand cu lumea.

Fiecare masa, imparateasca


Nu incapeau toti deodata la masa. Cam in doua-trei randuri, se asezau toti pe cate un scaun si mancau. La o masa, mama facea o mamaliga intr-un ceaun de zece litri, iar pe zi, uneori, nu ajungeau nici cei 10-12 litri de lapte de la vaca. Dar lipsa era suplinita de branza de oi, de cartofi, fasole, oua, verdeturi, ce se mai gasea prin gradina. Mai inventiv, badia Toader a crescut 40 de capre care, spunea acesta, dadeau atata lapte ca avea si cainele ce manca. Cum Vica era plecata cu probleme la primarie, treburile casei au fost preluate de catre Irina. Aceasta l-a hranit pe Gheorghe, abia sosit de la gradinita si l-a trimis pe Petrache sa-i duca mancare lui Ion, aflat la camp cu oile. "Nu incapeam toti la masa, adesea era si randul doi. Fiecare se indesa sa ia cat mai mult. Nu faceam niciodata mofturi, tot ce era pus pe masa era bun. La dormit eram cate 3-4 intr-un pat. Au fost si zile negre, cand mancarea nu ne ajungea. Acum, cand ne adunam toti, ne povestim si radem de acele zile amare", a precizat Ovidiu. Iarasi, in zilele cand se faceau rotele (felii de cartofi prajiti pe plita) sau puteau manca boturi (mamaliga cu branza de oi). Sarbatorile erau asteptate mai dihai de cum le astepta Nica. Asta deoarece munca se imputina si mamele coceau la cuptor placinte si prajituri. La sarbatorile mari, bucuria era si mai mare pentru ca era taiat cate un porc, o oaie, gasca, rata sau miei.

Niculaies


Fiecare zi isi avea tipicul ei. Dimineata, trezirea era data la ora 5.00. Oile sau caprele trebuiau date la strunga si mulse. Vacile trebuiau mulse, porcii guitau, gainile, ratele, gastele trebuiau hranite. Cei mai mari dintre baieti se trezeau cu noaptea in cap. Cand au mai prins puteri, si ceilalti au urmat acelasi traseu, preluand functiile de la fratii mai mari, dintre care unii se asezau pe la casele lor. "De la 7-8 ani, ne sculam la ora 4.00 dimineata si dadeam la strunga, ma intorceam acasa sa mananc si apoi mergeam la scoala. De aici, iar la stana. Luam cartile pe camp si, pazind oile, invatam. Pana in clasa a VIII-a am luat numai premiu", a mai spus Ovidiu Petrisor.

Praslea, incheietorul de companie


In 2001, la varsta de 43 de ani, Vica il nastea pe Gheorghe, cel de-al 17-lea copil daruit lui Toader. Insa acesta este al 18-lea copil al Vicai, femeia mai avand unul din mariajul anterior. Acum, Gheorghe este la gradinita, in grupa mare si, la cei 7 ani, este mandria familiei Pasan. "Gheorghe este incheietorul de companie. Cel mai mare flacau al tatei, Praslea. Gheorghe, ia vino la tata! Hai asa, mai repede. Ia uite matale ce voinic e Praslea meu. Da` sa vezi matale ca-i si istet, se baga si la treburi...", zice bucuros `nea Toader, chemandu-si aproape mezinul. Gheorghe se bucura de atentia surorilor mai mari, iar cum fratii ramasi acasa au fiecare putere de munca, Gheorghe este privilegiat. La cealalta familie, ultimul copil este Paula. Insa, rand pe rand, apar nepotii pe care Elena, dar si badia Toader cu Vica, desi bolnavi, ii cresc in fericire.

Odiseea progeniturilor Pasan


La varsta de 18 ani, Vica l-a nascut pe Dan. Era in 1976. Tot in acest an divorteaza, iar nevasta lui Toader Pasan, gravida cu al treilea copil, moare. In prima luna a anului urmator, cum Toader Pasan a ramas vaduv, cei doi se hotarasc sa-si lege destinele. "Am adus-o pe strabunica mea sa aiba grija de copii. A stat ea asa cam o luna si, fiind batrana, a spus ca nu mai poate. Nu ma puteam lasa de serviciu sa cresc copiii. Atunci, am vorbit cu Vica. Stiam ca este divortata si avea un copil. I-am spus asa: «Mai Vico, tu mai vrei sa te impaci cu barbata-tu?» Si ea a raspuns: «Nu, nici in ruptu` capului». «Bun, atunci hai la mine, uite eu am copii de crescut si nu pot singur». Si ne-am inteles si a venit la mine", povesteste badia Pasan. Dupa noua luni, ii va naste primul copil noului barbat, pe Adriana. Aceasta este acum in Italia si are un copil. Ultimul lor copil, al 18-lea (al 17-lea pentru Toader), pe Gheorghe, Vica l-a nascut in 2001, cand avea 43 de ani. Pe cei 18 copii la care se adauga o sarcina pierduta, Vica i-a nascut in 25 de ani, in perioada cuprinsa intre anii 1976 si 2001. In total, Vica i-a daruit lui Toader sase baieti - Dorel, Costel, Ion, Sandel (frate geaman cu Sanda), Petrache si Gheorghe, respectiv 11 fete, Adriana, Mariana, Ileana, Gina, Oana, Irina, Roxana, Corina, Sanda, Madalina si Ana-Maria. Toader ii are de la Zenovia, raposata din cauza unui chiuretaj clandestin, pe Cristian si Cristina. Acum, acestia au 42, respectiv 39 de ani. Cristian este mai mic cu 8 ani decat mama adoptiva, Vica, si este mai mare cu 35 de ani decat cel mai mic frate vitreg, Gheorghe. Vica ar mai fi avut un copil, insa acesta a murit, nascandu-se bolnav. "Vica mi-o facut 17 copii. Cealalta fimeie, Zenovia, Dumnezau sa o ierte, ca o murit in anul 76, mi-o facut trii, doua feti s-un baiet. Di tati am 21, ca Vica avea un copchil si cand o vinit la mine avea un an si eu l-am crescut fara a faci diferenti. Cati mi-o dat, tati sunt buni si sanatosi. Ii multamesc lui Dumnezau ca mi i-a dat. Ii multamesc si lui Vica. Ma bucur ca-i pot creste si ca nu i-am chinuit", a spus badia.

Neamul Petrisor


Cam la fel este si in cazul Elenei Petrisor. Primul copil al familiei Petrisor, Tatiana, a venit pe lume cand Elena avea 19 ani. Din 1966, anul nasterii Tatianei si pana in 1991, cand a vazut lumina zilei Paula, mezina familiei, Elena a dat nastere, aproape la fiecare an si jumatate, unui alt copil. Au fost patru baieti, Ion, Gheorghe, Mihai si Ovidiu, respectiv 10 fete, Tatiana, Mariana, Doinita, Mihaela, Daniela, Elena, Gabriela, Madalina, Iuliana si Paula. "Am fost curajoasa. A fost greu, dar ne-o purtat Dumnezeu de grija. Omul meu, Dumnezeu sa-l ierte, n-a vrut sa fac nici o intrerupere de sarcina. Ne-am spus ca muncim cat ne tin puterile si-i vom creste si ajuta sa fie la casele lor pe toti. Asa am facut si iata-i pe tati mari si frumosi", a spus, cu lacrimi in ochi, Elena. In urma cu opt ani, capul familiei Petrisor, Gheorghe, a murit. Copiii raman sa fie calauziti de mama si sa preia si atributiile tatalui.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

diviziunea muncii niculaies neamul petrisor
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (6)

unul  | #32821
frate, ai un talent deosebit sa exagerezi cu accentul moldovenesc. pe bune, este extrem de plictisitor uneori. ai mai scris un material cu cioplitorii in piatra si ai scirs chiatra de 100 de ori. nu ne ascundem niciunul ca suntem moldoveni, dar nu iese materialul, nici de-a naibii.
unu  | #32822
Ma ce`s articolele astea la voi ? nu vi`e rusine chiar?
code  | #32823
Ete na! Accent moldovenesc...nu vad ce te supara asa tare...nu cred ca deranjeaza.
Maidanezul  | #32824
Dumnezeu le ajuta sa fie macar sanatosi, ca statul .....nici sanatate si nici ajutor material decat...PAUZA.
Cand nu ai un tel in viata faci copii, ii educi ca ei nu trebuie sa se multumeasca cu mult si apoi faci iar copii, copii, copii. Cred ca sunt sectanti, baptisti, adventisti, iehovisti, evanghelisti ca ortodoxi sau catolici, NU.
Doar Spania, Italia, si alte tari europene au nevoie de ei la capsuni, struguri, pepeni, cartofi, ingrijiri, menaj, etc.
Nu am citit articolul tot, ca este luuuuung si obositor si deloc spectaculos.
LA MULTI COPII INAINTE.
CUM ATI FI AJUNS PE PRIMA PAGINA IN VIATA?
UNUL DE-AL VOSTRU,
Maidanezul
dani  | #32825
Sunteti de rasu-plansu, si ziaristi si protagonisti. Ce atatea cuv aiurea, e poveste sau articol??? De ce atatia plozi fratilor, nu mai bine unu-doi care s-o duca mai bine, decat o gramada si nu au nimic. Ha??
A  | #32826
Pe Vica o cheama de fapt Gica. Daca tot ati facut cercetari macar sa fie totul corect.
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.3445 (s) | 24 queries | Mysql time :0.230841 (s)