News Flash:

O femeie lovita de soarta va primi alimente, imbracaminte si un pat

31 Octombrie 1999
902 Vizualizari | 0 Comentarii
•toate acestea din partea unei singure femei inimoase

Incercind sa rezolve problemele financiare si, nu in ultimul rind pentru a supravietui, Maria Obreja, de 42 ani, si cei doi fii ai sai, Ionut si Danut, de 23 si respectiv, 24 ani, au donat singe. Din cei 339.000 lei, care reprezinta contravaloarea bonurilor valorice obtinute, ea a cumparat doi cirnati, 10 piini, 10 kg faina de griu, 100 g cafea, citeva kilograme de ulei, o cutie cu pasta de dinti, doua sticle de suc si un pachet de biscuiti. "Doream sa imi pun niste zarzavat la borcan si cum nu aveam nici un ban, am fost nevoita sa vind uleiul", a spus femeia. Din nefericire, toate aceste provizii alimentare au fost suficiente doar pentru trei zile.

Uneori gesturile nobile sint luate peste picior

In urma publicarii unui articol in paginile cotidianului nostru am fost contactati telefonic de Nina B, din Iasi, care si-a exprimat dorinta de a ajuta aceasta familie napastuita. "Am fost profund impresionata de situatia in care se afla familia Obreja. Gestul pe care il fac nu este pentru reclama. Din contra, de teama ca nu cumva sa fiu ridiculizata de colegii de serviciu sau de cunostinte, doresc sa nu mi se dezvaluie identitatea. Daca am sa ajut aceasta familie, am sa o fac in masura posibilitatilor. Sint salariata la o firma particulara si nu am un salariu foarte mare. Norocul meu este ca am ceva pamint la tara, asa ca ajutorul va consta mai mult in produse alimentare", a opinat Nina. Vestea unui posibil "sponsor", a stirnit neincrederea Mariei. "De citiva ani apelez la diferite posturi de televiziune din reteaua nationala. Auzind ca este om de suflet, i-am scris chiar si dlui George Padure, primarul Sectorului 1, din capitala. Cu exceptia unui autograf, nu am primit nici un raspuns concret din partea sa. Dupa aceste experiente nereusite mi-am dat seama ca nimeni nu te ajuta decit cu vorbe goale. Doar vecinii.", a spus Maria.
Am ramas surprinsi de starea jalnica in care arata locuinta in care sta Maria Obreja. Desi jaluzelele erau trase si mascau citeva geamuri sparte, totusi se observa ca tencuiala de pe pereti cazuse, usile nu erau vopsite de ani de zile, iar in loc de covoare, doar parchetul. Mai mult, pentru a masca, cit de cit, saracia, paturile erau acoperite cu paturi peticite, unul dintre ele fiind o improvizatie de saltele si carti."Sotul este bolnav psihic. Foarte bolnav. Desi l-am internat de nenumarate ori la Spitalul Universitar de Psihiatrie xSocolax, la citeva zile a fost trimis acasa. Asa ca nu am ce sa fac, trebuie sa am grija de el", a declarat disperata Maria. Pentru aceasta, initial, au inceput sa faca economii. Dupa ce a fost disponibilizata, banii au fost si mai putini. Pentru a-si intretine cei doi baieti la facultate, femeia a inceput sa vinda maruntisuri de prin casa. Pina a ajuns la covoarele persane si perdele bune, de Pascani. Banii obtinuti s-au dus pe medicamente si intretinerea baietilor la scoala. "Am uitat de cind nu am mai dormit intr-o lenjerie de pat sau de cind nu am mai dat cu var in casa. Este foarte urit la mine, dar nu am ce face. Nu am bani ca sa cumpar ceva de ale gurii, nici nu mai discut ca trebuie sa imi intretin casa", a relatat femeia.Cu toate greutatile financiare, familia Obreja este la zi cu achitarea debitelor de intretinere. Rezolvarea pare sa vina tot din partea Ninei B. care va aduce lenjerie si chiar un pat. "Macar sa puna capul omeneste, pe un pat si cearsaf curat", a adaugat Nina.

La biserica pentru cautarea unui loc de munca

Uneori, pentru a avea ce pune pe masa, Maria se duce la biserica. Dupa ce aprinde o luminare si bate citeva metanii, sta si asteapta ca preotul sa termine slujba iar mirenii sa dea de pomana. Chiar daca primeste alimente, prima grija a femeii este sa intrebe daca cineva ii poate oferi un loc de munca. Ar fi dispusa sa lucreze si ca menajera sau maturatoare pe scara unui bloc. "Am cautat un loc de munca. Nu am gasit. In ziua de azi patronii cauta fete tinere si frumoase. Am trecut de mult de virsta asta. Cind ramin fara bani, ma duc sa cer de pomana. La inceput mi-a fost rusine dar gindul la baietii mei care trebuie sa se duca la cursuri mi-a dat curaj", si-a incheiat femeia povestirea. Un gest care, la urma urmei, nu costa mult, a adus o raza de lumina in casa saracacioasa a acestei femei. Poate ca, in afara de citeva momente de bucurie, donatia ii va da curaj sa traiasca mai departe si sa o convinga ca nu este singura pe lume.
Gabi MATEI
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1623 (s) | 24 queries | Mysql time :0.043668 (s)