O întreagă bază de date privind virusul SARS-CoV-2 a fost ștearsă! De ce chinezii ascund adevărul?

Potrivit unor informații dintr-o anchetă realizată de canalul de televiziune italian Rai 3, China a șters o întreagă bază de date privind virusul SARS-CoV-2, în luna iunie a anului 2020. Ancheta prezentată de către canalul de televiziune Antena 3, ne arată că „în iunie 2020, întreaga bază de date a fost ștearsă de pe internet. Dar pe baza acestui portal, care monitorizează bazele de date științifice ale Chinei, baza de date a fost inaccesibilă încă de pe 12 septembrie 2019.”

„Misiunea echipei din Wuhan era de a studia virușii liliecilor pentru a înțelege care dintre ei ar fi putut să îi infecteze pe oameni, fără a trece printr-un animal intermediar.

Erau deja semne că virușii se combinau între ei, schimbând elemente din codul genetic, de unde rezultau noi viruși cu noi abilități. Astfel, ajunge proteina spike sub microscopul cercetătorilor. Aceasta este cheia pe care virusul o folosește pentru a intra în celulele noastre.”, se arată în ancheta prezentată la Antena 3.

În anul 2015, Ralph Baric, de la Universitatea din North Carolina, SUA, cel mai mare expert din lume în coronaviruși, este contactat de către prof. Shi, șefa echipei de cercetători din Wuhan. Cei doi fabrică un virus hibrid – faimoasa himeră despre care T.G. Leonardo a vorbit într-un reportaj devenit faimos pe internet.

stirilebzi.ro

Prevederi noi pentru anumite tipuri de pensii! Care sunt condițiile pentru oferirea pensiei pentru limita...

Stirile PROTV

Tentativă de asasinare a lui Zelenski. Presupusul criminal, un polonez, s-a oferit să ajute serviciile...

„Un grup de cercetători chinezi a inserat o proteină, luată de la lilieci, într-un virus SARS, luat de la șoareci, și au făcut un super virus, care ar putea ataca omul.”

„În acea bază de date erau tulpini care puteau să atace cu ușurință celulele umane”

Experimentul a fost realizat în America, primind finanțare de la Departamentul de Sănătate din SUA. Acesta a demonstrat că proteina spike avea abilitatea de a se agăța de un receptor uman și de a infecta celulele direct. Actorul principal al experimentului confirmă totul.

„În baza de date cu secvențele, se aflau secvențe de la foarte mulți viruși de la lilieci, care semănau cu SARS, găsiți în China. În acea bază de date, puteți să vă imaginați că erau tulpini care puteau să atace cu ușurință celulele umane. Problema în comunitatea științifică a fost: dacă apare o nouă tulpină, poate provoca direct o epidemie de boală sau trebuie să treacă mai întâi prin mai multe mutații?

Mesajul important din acel studiu a fost că sunt viruși care există în specii de lilieci, pre-programați să treacă de la o specie la alta, să se înmulțească cu ușurință în trupul uman. Noi n-am avut acces la virușii din China. Tot ce am avut a fost acces la secvențe. Chimic, poți sintetiza secvențele virușilor într-un laborator, să faci secvența virusului și apoi să obții virusul.”, a declarat prof. Ralph Baric.

În anul 2017, după experimentul profesorului Baric, echipa din Wuhan a publicat secvențele a 11 noi coronaviruși de tip SARS, identificați în mina din Yunnan, sudul Chinei. Unii dintre acești viruși au fost recombinați, fiind astfel obținute 8 himere diferite. Două dintre acestea însă, sunt capabile să infecteze celulele umane. Aceasta nu este decât o dovadă că coronavirușii de la lilieci pot să se transfere la oameni, fără a mai trece printr-un animal intermediar.

Matt Ridley, jurnalist: „Au dezvoltat tehnici pentru a combina două părți diferite a doi viruși diferiți într-un singur virus”

„Sunt două echipe în lume care se pricep să facă himere de viruși. Și ambele lucrau pe coronaviruși de tipul SARS. Una e în Carolina de Nord, a lui Ralph Baric, și cealaltă e în Wuhan, a lui Shi Zheng-Li. Ambele au dezvoltat tehnici pentru a combina două părți diferite a doi viruși diferiți într-un singur virus. Trunchiul unui virus combinat cu proteina spike de la alt virus. Aceste experimente erau realizate pentru a înțelege cât de virulenți, cât de periculoși sunt coronavirușii, mai ales de tipul SARS. , pentru a fi pregătiți să răspundem unei pandemii.

Au avertizat lumea întru-un studiu publicat în 2015 de cele două echipe ale lui Baric și a lui Shi că puteau să facă patogeni mult mai periculoși și că asta era un domeniu de cercetare foarte periculos.

Virusul SARS-CoV-2, creat în laborator?

„Singura funcție care a apărut la acel virus e că i-am schimbat anageneza. Și asta îți spune că orice vaccin sau anticorpi pe care i-ai făcut împotriva virusului original din 2013 nu putea să protejeze publicul împotriva nici unuia dintre acești noi viruși, dacă aceștia s-ar fi răspândit.

Tot ce am făcut în laborator are ceea ce se numește o semnătură a mutațiilor. Fragmentele îți spun că virusul a fost făcut cu elemente din laboratorul lui Baric.”, a declarat prof. Ralph Baric.

În momentul în care acesta a fost întrebat dacă ar vrea să nu lase nicio urmă, ar putea construi un virus în laborator, care să nu poată fi distins de unul natural, Ralph Baric a răspuns: „O poți face și fără să lași vreo urmă. Folosind oricare dintre cele trei-patru abordări pentru coronaviruși care au fost elaborate de cercetători, poți să nu lași nicio urmă că a fost făcut într-un laborator.”

Cu toate acestea, el a completat: „Dacă credeți că cineva poate fabrica genomul unui virus infecțios, fără să lase vreo urmă, trebuie să pornească de la un model, de undeva. Îți trebuie o secvență de la care să începi. Nu poți să combini secvențe pur și simplu pentru a face un virus.”

Prof. Ralph Baric susține cu tărie că virusul nu a fost creat în laborator: „Nu pot fi realizate himere cu virușii care au fost secționați și raportați astăzi”. Mai mult, el a precizat că singurul loc care deține toate informațiile este Institutul de Virologie din Wuhan.

„Când publică un studiu, publică și secvența virusului discutat în studiu. Știu eu dacă au pus toate secvențele acolo? N-am cum să știu. Au milioane de secvențe, deci…”, a mai spus expertul.

Baza de date, ștearsă complet în iunie 2020

În anchetă mai este precizat faptul că, în arhivele internetului, s-a descoperit că prof. Shi a pus la dispoziție o bază de date uriașă, care să vină în ajutorul comunității științifice. Această bancă de date era specializată în viruși de la lilieci și de la rozătoare, cu informații privind 20.000 de mostre și viruși colectați de-a lungul anilor din diferite zone din China.

„Sunt raportate informații foarte detaliate. Coordonatele GPS ale locului unde a fost găsit virusul, tipul de virus găsit, dacă virusul are făcută secvența sau dacă a fost izolat, adică, dacă a fost crescut în culturi de laborator. Baza de date cere o parolă, pentru a vedea informațiile care nu sunt publice, privitoare la viruși, cu singura obligație de a nu divulga informația până la data publicării. În iunie 2020, întreaga bază de date a fost ștearsă de pe internet. Dar pe baza acestui portal, care monitorizează bazele de date științifice ale Chinei, baza de date a fost inaccesibilă încă de pe 12 septembrie 2019.”, se mai arată în anchetă.

Se pare că virusul din Wuhan va rămâne mult timp un mister, până în momentul în care chinezii se vor hotărî să facă lumină.