National

O judecatoare din Vaslui creeaza UN PRECEDENT JURIDIC ISTORIC in Romania: gazele de sist NU apartin statului, ci satului

Publicat: 08 ian. 2014
1

Surpriza pentru Guvernul Ponta: planul guvernamental privind explorarea si exploatarea gazelor de sist s-a impiedicat in instanta.

Disputa privind explorarea si exploatarea gazelor de sist din Romania a ajuns in instante, dupa ce 15 comune din judetul Vaslui au decis, in 2013, sa interzica astfel de activitati pe teritoriul lor, chiar daca ele sunt conduse majoritar de reprezentantii USL. Practic, autoritatile locale comunale au ajuns sa se lupte in instanta cu Guvernul USL, reprezentat in teritoriu de Prefectura Vaslui, asupra dreptului de a decide cu privire la gazele de sist, scrie gandul.info. O judecatoare a Tribunalului Vaslui a creat precedentul juridic, luand in trei cazuri decizia ca o comuna are dreptul legal sa hotarasca cu privire la exploatarea gazelor de sist pe teritoriul sau, nu Guvernul sau o alta autoritate centrala, pentru ca aceasta resursa nu este legiferata in Romania si nici nu a fost declarata de interes public national. Niciuna dintre deciziile in instanta privind gazele de sist nu este insa definitiva, ele fiind atacate cu recurs de Prefectura, la instanta superioara – Curtea de Apel Iasi.

Prefectul judetului Vaslui, Radu Renga, a atacat in instanta aceste decizii ale celor 15 Consilii Locale, cerand desfiintarea lor, pe motiv ca asupra „bogatiilor subsolului” poate decide doar statul, ca autoritate centrala, si nu autoritatea locala. De aici, firul s-a despicat insa in doua. Un judecator de la Tribunalul Vaslui a dat dreptate prefectului, de 8 ori, si a desfiintat deciziile comunelor respective, considerand, conform „dictionarului explicativ”, ca gazele de sist sunt totuna cu petrolul, resursa naturala care, conform legii, intra in atributiile de decizie ale Guvernului. Niciun dictionar explicativ nu defineste insa gazele de sist asa cum sustine magistratul respectiv in motivarile consultate de gandul.

Precedentul, foarte important, a fost creat insa de un alt judecator, care a dat dreptate Consiliilor Locale din alte trei comune – Alexandru Vlahuta, Pogana si Suletea. Decizia magistratului respectiv arata ca autoritatile locale pot lua decizii cu privire la gazele de sist dupa cum cred de cuviinta, pentru ca legile romanesti nu clasifica gazele de sist drept o resursa a subsolului conventionala, de uz sau de interes national, asupra carora doar autoritatea centrala a statului ar avea drept de gestiune si decizie.

Printre cele 15 comune vasluiene care se lupta cu Prefectura Vaslui, respectiv cu Guvernul Romaniei, se numara si deja celebra Pungesti, unde au avut loc confruntari violente intre activistii de mediu, tarani si fortele de ordine, situatie care a fortat compania americana Chevron sa isi suspende temporar lucrarile de explorare la fata locului. Desi este locul in care Chevron a decis sa amplaseze prima sonda de explorare a gazelor de sist din Romania, Pungesti a fost printre ultimele comune care au decis sa interzica explorarea si exploatarea gazelor de sist pe teritoriul comunal, cerand totodata si organizarea unui referendum in care locuitorii sa spuna daca sunt sau nu de acord cu exploatarea gazelor de sist prin fracturare hidraulica pe teritoriul comunei. Procedura este in prezent suspendata, pana cand instanta va lua o decizie in procesul intentat de Prefectura Vaslui Consiliului Local Pungesti.

Verdictele care se bat in cap la Vaslui. Avocata Pungestiului: „Eu am fost piciorul in prag, dar a tinut de interpretarea judecatorului”

Un fapt judiciar interesant din procesele de la Tribunalul Vaslui, legate de interzicerea exploatarii gazelor de sist, arata ca toate deciziile care au dat castig de cauza Prefecturii au fost luate de un judecator, in timp ce toate deciziile care au dat dreptate comunelor au fost luate de un alt magistrat – judecatoarea Elena Gabriela Aionitoaie . Din comparatia mai multor decizii judecatoresti, atat pro, cat si contra dreptului autoritatii locale de a decide pe gazele de sist, se constata cu usurinta ca motivarile sentintelor sunt aproape trase la indigou, ca de altfel si apararile avocatesti ale Consiliilor Locale ale comunelor in fata Prefecturii. Cu toate acestea, un judecator a luat o decizie intr-un sens, iar celalalt in sens opus.

Avocata vasluiana Oana Iovu este cea care a obtinut prima victorie in instanta pentru comune, reprezentand interesele Consiliului Local Alexandru Vlahuta. Aceeasi avocata a fost angajata si de Consiliul Local Pungesti, care isi apara o decizie similara de a interzice exploatarea gazelor de sist, in fata Prefecturii Vaslui.

„Eu nu am stiut de amploarea acestui subiect. Pot sa spun ca am fost piciorul in prag. Prefectura mergea pe aceeasi idee la toate comunele, ca de subsol nu dispune autoritatea locala, ci cea centrala. Eu am mentionat ca in Legea Petrolului si in Constitutie nu avem legiferate gazele de sist”, a explicat pentru gandul avocata Oana Iovu.

Intrebata cum isi explica diferenta de viziune intre magistratii de la Tribunalul Vaslui, unul dand dreptate comunelor, altul Guvernului – avocata a precizat pentru gandul ca totul a tinut de „interpretarea judecatorului si de cine a stat sa se apere si a avut interesul sa o faca”.

Intr-adevar, interesul unor comune de a continua lupta in justitie, pentru a-si apara dreptul de a decide pe resursele din propriul subsol, s-a aratat scazut. Din 9 comune care au pierdut procesul cu Prefectura Vaslui, una singura a atacat decizia cu recurs: comuna Bacani.

Primarul comunei Dumesti, Constantin Vieru, declara in noiembrie, pentru gandul, motivand abandonarea procesului dupa prima decizie la instanta: “Mai are rost sa te bati cu morile de vant? M-ar fi costat si angajarea avocatului… M-am gandit ca nu am sanse de castig”. In plus, primarul comunei Suletea, care a castigat procesul cu Prefectura, explica atunci pentru gandul ca multe comune au cedat in fata Prefecturii de frica rectificarilor bugetare: “Este vorba despre banii pentru bugetul anului viitor. Le e frica de rectificari bugetare. Situatia e delicata la Vaslui. Suntem la pamant. Eu am fost sunat de la Bucuresti si am fost intrebat daca sunt platit de rusi (…). De la inceputul anului viitor, presedintii de consilii judetene vor fi Dumnezei in teritoriu. Toti banii vor trece prin ei. Pana acum veneau bani direct de la Guvern”, explica pentru gandul primarul Ciprian Tamas.

Varianta „gazele de sist sunt ale comunei, nu ale Guvernului”: legea Petrolului nu stie de ele

Pe 11 noiembrie 2013, judecatoarea Elena Gabriela Aionitoaie a decis, ca si in cazul comunelor Alexandru Vlahuta si Pogana, ca si Consiliul Local din comuna Suletea are dreptul de a lua decizii cu privire la gazele de sist aflate pe teritoriul comunal.

Pe scurt, judecatoarea arata, in motivarea deciziei din procesul aflat pe rolul Sectiei de Contencios Administrativ si Fiscal a Tribunalului Vaslui, ca Consiliul Local Suletea a respectat legea, pentru ca gazele de sist nu sunt bunuri de uz sau de interes public national ori judetean, conform legii, ceea ce ar fi dat dreptul doar acelor autoritati sa se pronunte asupra lor.

Judecatoarea mai arata ca, conform legii Petrolului 238/2004, gazele de sist nu sunt specificate drept resursa, deci nu se poate spune ca apartin statului, acestea fiind o resursa neconventionala.

Totodata, magistratul mai arata ca domeniul public al comunelor este format din bunuri publice, care nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public national ori judetean, respectiv, printre altele, din bogatiile de orice natura ale subsolului, in stare de zacamant, daca nu au fost declarate de interes public national. Cum gazele de sist nu se regasesc in legea Petrolului si nici nu au fost declarate bunuri de interes public national, ele intra in categoria celorlalte bogatii ale subsolului, asupra carora autoritatea locala are drept de decizie conform legii administratiei publice locale.

Pe 28 februarie 2013, Consiliul Local Suletea a decis interzicerea exploatarii gazelor de sist prin metoda fractionarii hidraulice pe teritoriul comunei Suletea. In iulie, Prefectura Vaslui cerea reanalizarea deciziei, avertizand Consiliul Local ca si-a depasit atributiile de autoritate locala, luand o decizie ce priveste resursele subsolului, care fac obiectul statului.

Motivarea instantei arata ca Prefectul de Vaslui a sustinut ca, conform Constitutiei si a Legii privind bunurile proprietate publica, bogatiile de interes public ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietatii publice a statului, nu al unitatii administrativ teritoriale, deci doar statul poate reglementa. Unitatea administrativ-teritoriala poate dispune de astfel de resurse doar prin lege organica, ceea ce nu a fost cazul, deci hotararea Consiliului Local ar fi ilegala.

De cealalta parte, Consiliul Local a sustinut in fata instantei ca a actionat conform principiilor descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii, prevazute de legea administratiei publice 215/2001, care arata ca autoritatea locala are dreptul de a solutiona si gestiona in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta.

Apararea a mai aratat ca in atributiile autoritatii locale, conform principiului autonomiei locale, intra si gestionarea resurselor care, potrivit legii, apartin comunei, orasului, etc. si ca autoritatea locala poate avea initiative in toate domeniile, daca acestea nu sunt, prin lege, in competenta altor autoritati publice. Consiliul Local are conform legii atributii in dezvoltarea economica, sociala si de mediu a comunei, in administrarea domeniului public si privat al comunei. El decide administrarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica a comunei.

In mare, aceasta a fost si motivarea deciziilor favorabile in cazul comunelor Pogana si Alexandru Vlahuta, a explicat pentru gandul avocata Oana Iovu.

De cealalta parte, in alte 8 cazuri, un alt judecator al Tribunalului Vaslui a decis sa dea dreptate Prefectului Radu Renga si sa desfiinteze hotararile Consiliilor Locale care interziceau explorarea si exploatarea gazelor de sist.

In motivarile deciziilor judecatoresti cu privire la comunele Coroiesti si Bacani, obtinute de gandul, sunt aduse in mare aceleasi argumente de catre Consiliile Locale, pentru a-si sustine dreptul de a decide asupra gazelor de sist. Cu toate acestea, judecatorul – un altul decat cel care a dat sentinte favorabile in cazurile Alexandru Vlahuta, Pogana si Suletea, nu a tinut cont de argumentul ca legea Petrolului nu reglementeaza gazele de sist.

Magistratul arata ca, conform legii Petrolului, „resursele de petrol situate in subsolul tarii si al platoului continental romanesc al Marii Negre (…) fac obiectul exclusiv al proprietatii publice si apartin statului roman. El mai arata ca definitia petrolului este data de aceeasi lege, si anume „substantele minerale combustibile constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate in scoarta terestra si care, in conditii de suprafata, se prezinta in stare gazoasa, sub forma de gaze naturale, sau lichida, sub forma de titei si condensat”.

Magistratul aduce apoi o definitie gazelor de sist, citand „dictionarul explicativ”: „acestea sunt formatiuni de hidrocarburi care sunt dispersate in sol si necesita metode neconventionale pentru extragere”. Magistratul trage concluzia ca astfel, „din definitia gazelor de sist rezulta ca acestea sunt acoperite de definitia petrolului si in consecinta reprezinta domeniul public al statului”.

Problema acestei sentinte este insa ca niciun Dictionar Explicativ al limbii romane nu contine o definitie a gazelor de sist.

Spre comparatie, judecatoarea care a dat decizii favorabile comunelor da o alta definitie gazelor de sist, citata din studiile de specialitate puse la dispozitie de aparatorii Consiliilor Locale: „acele acumulari de gaze naturale care nu pot fi identificate, caracterizate si produse comercial prin tehnologii comune de explorare si productie si care sunt cantonate in rezervoare cu permeabilitati si porozitati reduse, ce nu permit curgerea decat prin aplicarea pe scara larga a fracturarilor hidraulice si saparii de sonde orizontale sau multilaterale”.

In plus fata de comuna Suletea, de exemplu, Consiliile Locale din Coroiesti si Bacani au decis si interzicerea darii in administrare, concesionare sau inchiriere a terenurilor proprietate publica a comunei, dar si privata, pentru explorarea, exploatarea si dezvoltarea gazelor de sist prin metode neconventionale. De asemenea, au interzis la drumuri de exploatatie si avizele, certificatele de urbanism si autorizatiile de construire pentru sonde cu scopuri privind gazele de sist.

In aceste aspecte, instanta a decis pe buna dreptate ca autoritatea locala si-a depasit atributiile, pentru ca nu Consiliul Local poate dispune ce se face cu terenurile care nu ii apartin si nici nu emite autorizatiile respective.

Cum au motivat comunele interdictia pe gaze de sist: „Practica intempestiva de ocupare si exploatare, pe care compania Chevorn o utilizeaza”

Din motivarile deciziilor judecatoresti consultate de gandul, reiese ca cele 15 comune vasluiene si-au argumentat similar decizia de a interzice explorarea si exploatarea gazelor de sist pe teritoriul lor.

Astfel, avocatii Consiliilor Locale din Suletea, dar si din Coroiesti sau Bacani, arata ca „(Consiliul) a primit numeroase semnale negative cu privire la pericolul pe care il reprezinta exploatarea prin metoda hidraulica a resurselor de gaze de sist. Vazand intentia manifesta a companiei Chevron de a concesiona si exploata resursele teritoriului pe care il administreaza si intelegand riscurile majore pe care o astfel de metoda le presupune, la solicitarea si in sprijinul cetatenilor sai, a hotarat sa adopte aceasta hotarare, pe care ar putea-o hotarare-remediu in calea practicii intempestive de ocupare si exploatare, pe care compania Chevron o utilizeaza”.

De asemenea, avocatii au citat un studiu din SUA, din anul 2011, „despre substantele chimice utilizate in fracturarea hidraulica: intre 2005 si 2009, cele 14 companii de petrol si gaze au utilizat peste 2.500 de proceduri de fracturare hidraulica, ce contin 750 de substante chimice si alti compusi. Printre aceste substante chimice se regasesc numerosi poluanti atmosferici periculosi si produse cancerigene pentru om (exemplele documentarului specifica domeniul gazelor de sist)”.

Situatia juridica si politica in lupta pe gazele de sist, la comunele din Vaslui

• Alexandru Vlahuta: a castigat in parte procesul, Prefectura a facut recurs. Consiliul Local este dominat 9 la 2 de USL.
• Bacani: a pierdut procesul, dar a facut recurs la Curtea de Apel Iasi – termen nefixat inca. Consiliul Local este dominat 9 la 2 USL.
• Coroiesti: a pierdut procesul, nu a facut recurs. Consiliul Local este dominat 9 la 2 de USL.
• Dumesti: a pierdut procesul, nu a facut recurs. Consiliul Local este dominat 11 la 2 de USL.
• Gherghesti: a pierdut procesul, nu a facut recurs. Consiliul Local este dominat 7 la 4 de PDL, cu primar PDL.
• Gagesti: procesul se afla pe rol la Tribunalul Vaslui, la completul judecatoarei care a dat decizii favorabile comunelor, cu termen pe 27 ianuarie 2014. USL nu are majoritate in Consiliul Local – 5 la 6.
• Murgeni: procesul este pe rol la Tribunalul Vaslui, nu are inca fixat termen, fiind introdus pe 13 noiembrie. USL nu are majoritate in Consiliul Local, avand 6 mandate la 8.
• Pochidia: a pierdut procesul, nu a facut recurs. Consiliul Local este dominat 9 la 2 de USL.
• Perieni: a pierdut procesul, nu a facut recurs. Consiliul Local este impartit 6 USL, 6 PDL, 1 PPDD.
• Pogana: a castigat partial procesul, Prefectul de Vaslui a atcat cu recurs la Curtea de Apel Iasi. Consiliul Local este dominat 12 la 1 USL, majoritate PC.
• Puiesti: a pierdut procesul, nu a facut recurs. Consiliul Local este dominat 9 la 4 de USL.
• Pungesti: proces introdus din noiembrie 2013, are termen in 10 februarie 2014, la completul condus de magistratul care a dat decizii nefavorabile comunelor si castig de cauza Prefecturii. Consiliul Local este dominat 8 la 5 de USL.
• Suletea: a castigat procesul, Prefectura a facut recurs. Consiliul Local este dominat 9 la 1 de USL.
• Vinderei: a pierdut procesul, nu a facut recurs. Consiliul Local este dominat 9 la 4 de USL.
• Tutova: a pierdut procesul, nu a facut recurs. Consiliul Local este dominat 8 la 5 de USL.

Pozitia Prefecturii Vaslui: „Am atacat la instanta in confromitate cu atributiile Prefectului, nu la cerinta Guvernului”

La solicitarea gandul, Prefectura Vaslui a explicat demersul de a ataca in instanta cele 15 decizii ale comunelor vasluiene, privind gazele de sist, aducand aceleasi argumente ca si in fata judecatorilor.

“Prefectul judetului Vaslui a atacat la instanta de contencios administrativ hotararile privind interzicerea explorarii si exploatarii gazelor de sist in conformitate cu atributiile Institutiei Prefectului si nu la cerinta Guvernului”, au subliniat oficialii Prefecturii Vaslui, la solicitarea gandul.

“Prin adoptarea acestor hotarari, consiliile locale si-au depasit competenta materiala, printre atributiile prevazute de art. 36 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, neregasindu-se si aceea avand ca obiect bogatiile subsolului care fac obiectul exclusiv al statului. Potrivit dispozitiilor art. 136 alin. 3 din Constitutia Romaniei, republicata, coroborate cu cele ale art. 3 alin. 2 din Legea privind bunurile proprietate publica nr. 213/1998, bogatiile de interes public ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietatii publice a statului si nu al unitatii administrativ-teritoriale. Statul este singurul subiect de drept care poate avea in proprietate resursele subsolului si singurul care asigura si reglementeaza exploatarea acestora. Unitatile administrativ-teritoriale pot fi titulare ale dreptului de proprietate publica numai asupra unor bunuri in privinta carora, prin lege organica, s-a dispus ca fac obiectul exclusiv al proprietatii lor publice. Or, in lipsa unei astfel de legi organice, aceste hotarari sunt lipsite de temei legal”, arata punctul de vedere al Prefecturii Vaslui.





Comentarii
  • Dragii mei, voi aţi uitat de fapt cine a semnat contractul cu Chevron.După părerea mea,şi după documente, acest contract a fost semnat şi parafat de primul ministru, dar nu cel actual, şi de Mihai Răzvan Ungureanu,iar autorizaţia de explorare tot pe atunci a fost dată, după destituirea ministrului mediului,căruia nu-i mai reţin numele,sau Atila şi nu mai ştiu cum, ţin minte că i s-a instrumentat chiar şi un dosar penal,problema e de ce nu aţi acţionat în instanţă făptuitorul,pentru că acţiunea ulterioară a Chevronului a pornit ulterior în timpul USL, dar în baza acelui contract,bag seamă că echipa de zgomote habar nu are pe ce lume trăieşte,şi ce e mai grav este că judecătoarea respectivă s-a hazardat să vă dea vouă câştig de cauză la fond,chiar cred că s-a hazardat.

    • Coco, sa inteleg ca esti pentru exploatarea gazelor de sist ?
      Daca aceste resurse apartin STATULUI inseamna ca apartin si celor din Pungesti(care fac parte din stat !), deci pungestenii se pot opune deciziei luata de guvernanti deoarece sunt coproprietari ai acelor resurse! Ei pur si simplu nu doresc ca partea ce li se cuvine din zacamant sa fie exploatata ! Si iarasi problema cu DREPTUL LA PROPRIETATE care e „OCROTITA” de stat si nu GARANTATA !

  • CUI ii apartine pamantul respectiv ? 1. Comunei ? E simplu : comuna vrea sa-l foloseasca drept islaz, sau vrea sa construiasca o scoala etc. Fiind PROPRIETATEA COMUNEI, statul NU ARE DREPTUL SA INTERVINA, decat despagubind ECHITABIL (?) sau facand PARTASA comuna la bogatiile subsolului. Daca nu o face, pofta-n cui, bogatiile subsolului raman fain-frumos acolo, nederanjate. 2. Particularilor ? Apoi, nenicule, e si mai simplu : acolo-mi pasc vaca, mars de-aici, jigodiilor ! Or fi bogatiile voastre in subsolul MEU, ok, las’ sa stea acolo, ca nu cer de mancare. Gazele de sist NU SUNT definite nicaieri in legislatia romana, NU AU niciun statut legal (ca veni vorba de petrol…) si, deci, NU POT fi controlate de Guvern. E dureros, inteleg, multi derbedei s-ar linge pe b.ot de milioane si milioane nemuncite, dar Dreptatea ar triumfa… Incet-incet, ne indreptam, incet dar sigur, spre un DEZASTRU NATURAL si NATIONAL.

Adauga un comentariu