News Flash:

O masura unica: dubla masura

11 Ianuarie 2008
951 Vizualizari | 0 Comentarii
Alexandru Dobrescu
Lumea e scindata in noi si-ai nostri si ei si-ai lor. Ai nostri va sa zica rubedenii, amici, sustinatori; ai lor va sa zica acelasi lucru, insa din perspectiva inversa. Fireste ca ai nostri au parte de un tratament preferential, in vreme ce ai lor sunt discriminati in perpetuitate: prostii nostri sunt invariabil mai destepti, hotii nostri - mai cinstiti, iar ticalosii nostri - mai cu frica lui Dumnezeu decat pramatiile de similar calibru din tabara cealalta. Se subintelege ca si desteptii nostri se intampla sa fie cu mintea mai agera decat ai lor. In consecinta, daca unul de-ai lor comite o fapta reprobabila, ceea ce e aproape un obicei, ai nostri se grabesc sa-l arate cu degetul si sa ceara pedeapsa maxima; daca insa unul de-ai nostri cade, prin accident, in acelasi pacat, lucrurile nu mai sunt la fel de grave, invocam circumstante atenuante, menite a stimula ingaduinta, si militam pentru o ispasire cat mai blanda a faradelegii, de se poate sub forma de mustrare verbala. Evident ca ai lor reactioneaza aidoma fata de pacatele alor nostri, reclamand un tratament cumsecade pentru pacatosii lor.

Ceea ce nu ne impresioneaza, constituind doar inca un argument al atitudinii lor scandalos de partinitoare. Si, cum ne e peste puteri a tolera o astfel de atitudine, o denuntam indata, cu vigoarea si spiritul justitiar ce ne caracterizeaza asa de bine tocmai pentru ca le lipseste in chip flagrant celorlalti. Care, la randu-le, gandesc si se rostesc la fel despre noi.

Nu e nici o deosebire de esenta intre ai nostri si ai lor. Aplicam cu identic entuziasm dubla masura, ca sa ne invinuim reciproc pe urma de intrebuintarea ei. Pretindem ca aberatiile nascute de ai lor depasesc marginile bunului simt, dar n-avem ochi pentru aberatiile zamislite pe aceeasi cale de ai nostri, trecute cu egala nesfiire printre intruparile depline ale binelui, adevarului si frumosului. Neimplicat afectiv, omul de pe strada baga de seama inrudirea de substanta a celor doua tabere antagonice: o apa si-un pamant, zice el si da din mana a lehamite, semn ca-i este indiferent un subiect lipsit, la o prima vedere, de urmari pentru viata de zi cu zi. De fapt, efectele exista, numai ca pe termen lung. Iar cel mai grav pare a fi disolutia lenta si sigura a ideilor de bine, adevar si dreptate, obligate sa se balaceasca in apele tulburi si urat mirositoare ale umorilor. Si, culmea, ele au fost impinse acolo de minti pentru care, altminteri, n-avem decat sa nutrim consideratie si respect. E greu de inteles ce argumente sofistice le-au putut convinge sa se inroleze sub steagul dublei masuri, abandonand seninatatea judecatii de la distanta in favoarea partizanatului strident. Cum e si mai greu de inteles usurinta cu care calca imperturbabile astazi in strachinile incriminate nu mai departe decat ieri. Raporturile intelectualului cu puterea, ca sa dau un exemplu, n-au generat doar controverse teoretice, agreabile ca toate discutiile principiale intre spirite aplecate spre disociere nevinovata; au produs veritabile expeditii inchizitoriale, in fruntea carora s-au asezat inteligente altadata recunoscute pentru cumpanirea judecatii, acum victime ale propriilor frustrari. Si tocmai inteligentele cu pricina, intoarse victorioase de la vanatoarea de vrajitoare, pe durata careia au indreptat cu talpa piciorului coloane vertebrale banuite a fi fost prea incovoiate, s-au grabit sa se incovoaie pana la pamant dinaintea puternicilor clipei. O incovoiere ce se cere tratata, nu-i asa?, cu alta masura decat linguselile de dinainte.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

dumnezeu
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1391 (s) | 22 queries | Mysql time :0.028625 (s)