Actualitate

O poveste de succes! Cum au reusit cateva familii dintr-un sat sa impresioneze tot Iasul – FOTO, VIDEO

Publicat: 04 sept. 2013

@ Exista un loc in Iasi unde produsele se prepara dupa retete ca pe vremea bunicii @ Gospodarii dintr-o asociatie produc dulceturi, compoturi si zacusca fara conservanti sau aditivi @ Totul este pregatit pe o plita din fonta, la foc de lemne @ „Suntem nascuti aici, crescuti aici si vrem sa facem ceva ca sa se dezvolte si zona noastra. E o placere sa le pregatim, mai ales ca sunt produse traditionale”, a spus unul din membrii asociatiei

La 35 de kilometri de municipiul Iasi traiesc cateva familii de gospodari care au avut curajul sa isi schimbe destinul. Intr-o zona de deal, in care predomina ca ocupatii pomicultura, viticultura si cresterea animalelor, familiile din satul Hilita, comuna Costuleni, nu au stat cu mainile incrucisate si s-au asociat pentru a-si implini visul, cel de a pastra neschimbate produsele traditionale facute „ca pe vremea bunicii”. In urma cu 4 ani, acestia au inteles ca impreuna pot depasi greutatile si au infiintat Asociatia Pomiviticola de la Hilita. Intr-o camaruta din curtea bisericii din sat au aparut primele dulceturi facute dupa retete traditionale din fructe culese din curtile lor.

Doar fructe si zahar, la foc de lemne

Povestea dulcetii, a gemului si a compotului de la Hilita a inceput din vechime insa oamenii locului spun ca au aparut oficial in anul 2009, in cadrul unui proiect de dezvoltare economica, ce si-a propus promovarea investitiei de capital si cresterea nivelului de pregatire a fermierilor din Iasi. In luna martie, cu sprijinul organizatiei World Vision Romania si a Camerei Agricole Judetene din Iasi, 13 persoane s-au asociat pentru a povesti tainele prepararii dulceturilor si a altor deserturi traditionale. In prezent, sunt 35 de membri, din care 17 activi, care formeaza mai multe familii. „Am fost membri voluntari in organizatie timp de 14 ani. Dupa plecarea noastra, am infiintat asociatia in ideea ca dupa ce ne vom retrage, programele derulate de organizatie in comuna noastra pentru produsele traditionale vor fi continuate, iar tinerii fermieri si producatori vor fi sprijiniti. In anul 2011 am primit o finantare de 50.000 de euro de la Fundatia Romano-Americana si prin Civitas pentru achizitia fructelor de la agricultorii din comuna si pentru a ajuta la dezvoltarea comunitatii”, a spus Constantin Strainu, presedintele Asociatiei.

Toate bunatatile se prepara pe o soba din teracota, care are cuptor si plita din fonta. Produsele finale sunt fara niciun conservant, asa cum facea bunica altadata. Doar fructe si zahar, la foc de lemne, dupa retete pastrate cu grija. Din toate fructele cultivate de agricultori pe o suprafata de 735 de hectare, se fac dulceturi de cirese, visine, cirese amare, nuci verzi, caise, prune, struguri, trandafiri, compoturi, zacusca de vinete si cu ciuperci sau serbet de coarne.

Sute de kilograme de zacusca

In camera din cladirea din curtea bisericii am gasit 6 gospodine care lucrau de zor la zacusca de vinete. Fiecare dintre ele avea treaba. Unele coceau arderii, altele ii curatau si uneori mai faceau cu schimbul. De dimineata au pregatit focul, au ales cu grija legumele si le-au pus la copt. Ardeii sfaraiau pe plita din fonta, iar mirosul se simtea din strada si te indemna sa intri in curte. Imediat cum se coceau legumele, gospodinele le curatau de coaja neagra si le puneau intr-o oala. „In perioada asta pregatim zacusca. Venim dimineata, pregatim focul si punem la copt legumele. Dureaza cam 7-8 minute sa se faca bine. Suntem nascuti aici, crescuti aici si vrem sa facem ceva ca sa se dezvolte si zona noastra. E o placere sa le pregatim, mai ales ca sunt produse traditionale”, a spus una dintre gospodine. Pentru zacusca pregatirea dureaza o zi intreaga iar retetele pe care le folosesc au aproape un veac. „Facem in cantitati mici pentru ca fructele sa-si pastreze gustul si aroma. Pentru zacusca, coacem cam 100 de kilograme de ardei, 50 de vinete si folosim 20 de kilograme de ceapa, 20 de morcov, 10 de ulei si 10 litri de suc de rosii. Se obtin cam 150 de kilograme de produs finit. Dureaza cam 5 ore sa fiarba o oala in care incap vreo 10 kilograme”, a mai spus Constantin Strainu.

In cei 4 ani de cand fac produse traditionale, asociatia a vandut sute de kilograme de preparate la targurile, expozitiile si magazinele din judet. Preturile pe care le practica sunt cuprinse intre 10 si 20 de lei. „Noi avem un site unde se pot face comenzi. Inca nu am patruns pe piata internationala dar vrem sa o facem cand se va ivi momentul”, a adaugat presedintele Asociatiei.





Comentarii
Adauga un comentariu