News Flash:

Obiceiuri de Anul Nou

30 Decembrie 2005
1501 Vizualizari | 0 Comentarii
•In Moldova traditiile incep cu colindele, cantate de cete de copii sau adulti inca de pe 6 decembrie, si tin pana dupa Craciun •Ðžn ajunul Anului Nou, оn Moldova, cete de flacai si de barbati de curand оnsurati pleaca cu Plugul •Plugul este urmat in general de Sorcova, un alt obicei pastrat inca din vremurile romane, in care gospodari erau "sorcoviti" de cete de copii •Acest obicei mai poarta si numele de "semanat", deoarece copiii arunca cu seminte de grau, orez, orz sau alte plante in casele gazdelor pentru a avea spor in anul ce vine

Sarbatorile de iarna sunt pline de traditii, care mai de care mai interesante. Desi nu toate au aceeasi forma in toate zonele, au acelasi substrat pastrat de mii de ani. Este vorba de diferite urari augurale, de fertilitate sau obiceiuri agrare, pastrate cu sfintenie de-a lungul anilor. In Moldova, in general, traditiile incep cu colindele, cantate de cete de copii sau adulti inca de pe 6 decembrie si pana dupa Craciun. Оn ajunul Anului Nou, оn Moldova, cete de flacai si de barbati de curand оnsurati pleaca cu Plugul. Stravechi obicei agrar derivat dintr-o practica primitiva, trecut printr-un rit de fertilitate. Plugul a ajuns o urare obisnuita de recolte bogate оn anul care abia оncepe. Urarea de plugusor este de fapt un adevarat poem care deschide cu har, recurgand la elemente fabuloase, toate muncile agricole. Obiceiul contribuie la veselia generala a sarbatorilor de Anul Nou, colorand desfasurarea acestei sarbatori cu acele elemente care ilustreaza una dintre principalele ocupatii ale poporului nostru - agricultura. Daca in general nu mai exista un plug propriu - zis, tras de boi, care este purtat de cete prin sate, mai exista totusi zone in care traditia este pastrata in forma ei primitiva, cu tot alaiul ce compune ceata. Traditia spunea ca ceata care face uratura sa traga chiar o brazda in curtea gazdei, pentru ca anul nou sa ii aduca numai spor si noroc in toate muncile campului ce urmeaza a fi facute in acel an. Chiar daca de cele mai multe ori traditia nu mai este respectata in totalitate, uratura a ramas in general aceeasi, pastrand ideea de baza a obiceiului.

Plugul

Plugul este urmat in general de Sorcova, un alt obicei pastrat inca din vremurile romane, in care gospodari erau "sorcoviti" de cete de copii. Acesta este un obicei augural din ciclul manifestarilor inchinate intampinarii Anului Nou. Insemnul ritual este alcatuit dintr-un bat sau o ramura verde, impodobita cu diferite ornamente. Obiceiul era practicat de catre un baiat, iar gazdelor le sunt adresate urari de bun augur, fiind invocata sanatatea, belsugul si prosperitatea. Acest obicei mai poarta si numele de "semanat", deoarece copiii arunca cu seminte de grau, orez, orz sau alte plante in casele gazdelor pentru a avea spor in anul ce vine. In general, cu Sorcova se merge in prima zi a anului, fiind prima urare din acel an facuta de copii. In lumea satelor exista traditia, daca gazdele au oi, ca primul miel care se naste in acel an va fi berbecut sau mieluta, in functie de cine a fost primul care a venit cu semanatul. Daca gazda a fost sorcovita de o fata, atunci, primul animal va fi o mieluta. Pentru prestatia avuta, copiii primeau inainte nuci, mere sau colaci sau bani. Un alt obicei pastrat de pe vremea romanilor este jocul Caprei, care degenereaza de cele mai multe ori in batai crancene in unele sate.

Jocul Caprei

Capra a fost socotita de romani ca animalul care va da semne daca vremea va fi buna sau rea in anul ce vine. Jocul caprei, ce cuprinde omorarea, bocirea, inmormantarea si invierea a fost la origine un ceremonial grav, un element de cult. In cadrul sarbatorilor agrare, jocul a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care urmeaza, spor la animale in turmele pastorilor, succesul recoltei, invocat si evocat de boabele care se aruncau de gazda peste cortegiul caprei. Jocul Caprei s-a generalizat in toata tara la sfarsitul secolului al XIX-lea si, fiind socotit un joc pagan de slujbasi ai Bisericii, acestia au refuzat sa-l primeasca pe la casele lor, socotindu-l in afara legii crestinesti. Оn zilele noastre, jocul a ramas un pretext pentru una dintre traditionalele manifestari artistice, prilej de etalare a unor frumoase podoabe, covoare sau stergare, оn culori vii, uneori stridente, pentru оnveselirea gospodarilor si pentru urari bune cu prilejul Anului Nou. Оn satele si comunele maramuresene se practica doua tipuri distincte de "capra": - jocul caprei - bazat numai pe acompaniament muzical (la Ieud, un singur fluieras; la Botiza, patru sau sase fluierasi) - jocul caprei inclus оntr-un spectacol popular complex. Ca si celelalte jocuri cu masti practicate оn timpul Sarbatorilor de iarna, si оn jocul "caprei" si-au facut loc, pe langa mastile clasice (capra, ciobanul, tiganul), mastile de "draci" si "mosi" care prin strigate, chiote, miscari caraghioase, maresc nota de umor si veselie, dand uneori o nuanta de grotesc.
Silviu DASCALU
Cristian MATASA
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1529 (s) | 22 queries | Mysql time :0.031629 (s)